Intoleranta sau iritare ?

Huiduielile romanilor la indemnul la toleranta al Madonei, a declansat o serie de reactii in medile occidentale, dar si in cele romanesti.
Se disputa nu se discuta, atitudinea majoritatii fata de tigani, se focalizeaza pe reactie, pe efect, dar nu se analizeaza cauzele.
Unii milosi din fire sustin ca trebuie sa fim toleranti, altii ca trebuie “pusi la punct, pentru ca asa nu se mai poate”.

Primii probabil ca nu au trait in compania lor, ultimii au ajuns la disperare.

Am mai spus ca daca romanii ar fi intoleranti la minoritati, ar avea conflicte cu toate minoritatile, cu: sarbii, turcii, sasii, maghiarii etc.
De ce numai cu tiganii si de ce si alte minoritati in zonele unde sunt majoritari au conflicte cu tiganii?
Daca tiganii au conflicte cu majoritatea din Romania, din Ungaria, din Slovacia, Italia sau Franta, inseamna ca problema este a etniei respective.

Cultura lor de iubitori de libertate, fara responsabilitati care sa le ocupe timpul, dispretuind munca si avutia celoralti, ii face sa adopte o conduita iritanta pentru majoritatile din Europa.
Principile morale sunt considerate o slabiciune de care trebuie sa profiti.
Cand ai ocazia sa furi “ai fi fraier sa nu o faci”, iar daca un hot e haituit se solidarizeaza toata comunitatea, femei, copii etc, pentru ca-i “de-al nostru”.

Aceeasi mentalitate “pragmatica” se regaseste si la politicienii care ne conduc, si este promovata de mass-media, asa ca analiza se impune cu atat ami mult.

Cuma sa convietuiesti in pace cu o majoritate pe care o iriti?
E imposibil.
Daca vor sa-si exerseze talentele de hoti, sau sa fie obraznici sa o faca numai cu cei din etnia lor.
Pentru a avea liniste, respect si pentru a avea sanse egale, trebuie sa respecte valorile majoritatii cu care convietuiesc, adica sa se integreze in societatile care-i inconjoara.
Sunt de acord ca un individ al etniei se loveste de bariere de mentalitate, ca e mai dificil sa se afirme dacat unui majoritar, dar liderii lor nu fac nimic pentru a rezolva problema.

Bulibasa ar putea juca un rol important in educarea lor, pentru ca se bucura de autoritate si comunitatea e disciplinata. El ar trebui sa intervina sa le gaseasca locuri de munca, sa garanteze pentru seriozitatea lor, si sa ia masuri in cadrul comunitatii daca respectivii sunt neseriosi, ii discretideaza autoritatea si pun astfel in pericol sansele celorlati sa primeasca un job.

Din pacate “baronii locali”, care au si influenta politica, s-au coalizat cu liderii tiganilor si profita de “supusii” lor.
Practic societatea romaneasca este intr-un proces de “tiganizare”.
Prospera cei fara scrupule si care se integreaza in asocieri infractionare, asocieri care cresc in influenta, pentru ca sunt “profitabile”.

Reactia fata de tigani este rezultatul iritarii majoritatii de catre actiunile minoritatii.

Daca intr-un concert o vedeta simpatizata de public ar face apel la respect si intelegere pentru “neferictii politicieni”, care sunt oropsiti de mass-media, ar avea parte de aceeasi reactie, dar asta nu inseamna ca politicienii sunt discriminati.

Mariah Carey

Exodul competentelor

Exodul competentelor un excelent articol in Cotidianul, sub semnatura prof. Adrian Paul Iliescu. Nu e primul articol bun al autorului, dar cu acesta puncteaza una din cele mai mari probleme ale societatii romanesti.

Merita citit!
Radiografia e foarte buna.
Autorul sustine ca institutile “controlate de grupuri sectare”, de “clanuri” care sufoca personalitatea si promoveaza numai persoane loiale si docile, chiar daca submediocre, ii determina sa emigreze pe cei dotati si cu personalitate, adica pe oamenenii cu caracter.

Solutiile la problema le gasiti la pagina despre Institutii din care citez:

Salariatii subordonati unor sefi fara criterii de apreciere sunt la cheremul acestora. Ei nu pot avea o conduita demna, o viata profesionala verticala, atat timp cat “seful” da sentinte privind capacitatea lor profesionala dupa bunul plac. Daca veniturile si cariera lor depind de ifosele sefilor, salariatii/functionarii se vor comporta slugarnic, fara demnitate, fara initiativa, si coruptia prospera.

Problema promovarii (in)competentelor nu duce numai la exodul creierelor, ea este si cauza coruptiei.
Sistemul liderilor/sefilor inscaunati pe perioada nedeterminata, dotati cu putere, neingraditi de proceduri si fara responsabilitati, este cauza coruptiei si a crizei din Romania.
Este o criza de management a institutilor statului, pe care politcienii nici nu si-au pus problema sa o aiba in atentie.
Legea unica de salarizare nu va modifica nimic, salarile raman fixe-nemotivante, iar problema promovarii valorilor nu e abordata.

Reabilitarea electoratului

Revin cu tema fraudarii alegerilor pentru ca se vehiculeaza ideea ca electoratul e “dus cu pluta”, ceea ce-i fals. Teoria electoratului incult vrea sa mascheze frauda electorala de proportii.

Sondajele de opinie care demonstreaza cu cifre, ca electoratul nu are o minima ratiune, jignesc inteligenta si bunul simt a alegatorilor.

In sondajul Barometrul Politic 2009 al MMT pentru alegerile prezidentiale Basescu, Becali si Vadim care impart acelasi electorat au impreuna 60% dintre votanti.
Din datele sondajului se sugereaza ca, cei 4% UDMR-isti care voteaza UDMR-ul dar nu voteaza si candidatul UDMR la presedentie, ar vota cu Vadim sau cu Becali, din moment ce, cei doi au impreuna 7% peste partidele lor.

Nu are logica nici crestere celor doi, Vadim si Becali, si nici scaderea de la 10% la 2% a Principelui Radu Duda.
Ce evenimente ar fi putut provoca acesta rasturnare?
Primii doi nu au facut nimic sa le creasca cota electorala, si nu au aparut in mass-media, iar Principele Radu nu a comis nici o gafa care sa-l depuncteze.

Doar 14% la suta din electorat considera ca mergem intr-o directie buna (63% o considera gresita, 20% nu stiu, 3% nu raspund), dar guvenantii vor fi votati intr-o veselie de cei care nu au incredere ca guvernul va reusi sa rezolve probelmele generate de criza(65%)
Or fi romanii masochisti, sau cei care au facut sondajul sunt disperati, sa-l scoata pe Basescu castigator in toate variantele?

Cei 63%-65% care nu cred in capacitatea si competenta politicienilor in gestionarea crizei se regasesc in cei care cred ca alegerile sunt fraudate.

Sondajul CCSB comandat de APD releva ca 63% dintre romani cred ca alegerile sunt fraudate.

Absenteismul la vot este influentat de opinia ca alegerile sunt fraudate si electoratul nu vrea sa legitimizeze frauda. Procentul absenteistilor cu studii superioare este cel mai mare.
71% declara ca nu merg la vot in 2009, cu 15% mai mult in iulie decat in mai, din care:
- 53,1% cu studii primare,
- 64,3% cu studii medii, in cerestere cu 12,3% fata de luna mai
- 72,2% cu studii superioare in iulie fata de 44% in mai rezulta o crestere de 28,2% in trei luni.

Dupa sex si varsta nu sunt discrepante mari, in ce priveste perceptia. La cei in limita de varsta de 30-49 de ani procentul e mai mare (67,8%) fata de 60-63% la alte categorii.

Cei mai convinsi de fraudare sunt votantii PRM 74,1%, urmati de cei ai PNL, peste 70%, urmati de votantii PSD 66,8% (cu o crestere mica de doar 4,8%), PD-L -59,1% si votantii UDMR cei mai increzatori, dar si cu cresterea cea mai mare a neincrederii intre mai si iulie, respectiv si-au dublat procentul de la 24% la 48,3%.

Acest sondaj confirma ca electoratul nu se lasa pacalit, dar se simte neputincios. Politicienii sunt cei care pot schimba legea electorala, dar acestia nu au interesul sa o modifice in sensul reducerii fraudelor. Politicienii vor sa elimine si observatorii ONG-urilor din sectile de vot, ca sa favorizeze fraudele.

Am sustinut intr-un dialog pe forum la Lilick, ca manipularea ca sa fie credibila, recurge la girul cercetarii stintifice, dobandit prin credibilitatea institutelor de sondare a opiniei publice, institute care se sustin reciproc pentru ca sunt finantate de aceeasi clasa politica.

Ce se poate face?

Cetatenii pot sa se organizeze pentru a sustine un proiect, respectiv proiectul de amendare a legii electorale pentru a introduce in lege elemente si proceduri, care sa garanteze corectitudinea alegerilor.
Cetatenii pot sa boicoteze alegerile prezidentiale, sa faca manifestatii in fata sectilor de vot pentru ai indemna pe cei care se prezinta la vot sa renunte sa mai voteze, si sa le ceara sa semneze liste pentru organizarea unui referendum, prin care sa solicite politicienilor sa introduca amendamentele solicitate.
Pornind de la metodele practicate, prezentate la Fraudele electorale, se poate ajunge la amendamentele necesare de mai jos si la altele.

1. Pentru stimularea prezentei la vot ar putea fi introdus votul impotriva tuturor, sau votul alb, care sa aiba ca efect locuri libere in parlament sau in consilile locale. Asta ar motiva pe cei care nu au pe cine alege, sa se prezinte la vot, pentru votul impotriva tuturor, si ar stimula pe politicieni sa se intereseze de votul pozitiv, sa atraga electorat.

2. pentru obstrunctionarea fraudelor se pot lua urmatoarele masuri

- afisarea listelor cu cei care au votat, sa permita celor care nu au votat sa se convinga ca nu s-a votat in numele lor

- publicarea in presa locala sau pe site, a situatiei din procesle verbale ale sectilor de vot, pentru a se putea verifica corecta preluare a datelor la circumscriptie si corecta centralizare si repartizare a mandatelor.

- publicarea in presa centrala si/sau pe sit-ul BCE, a situatiei pe judete

- urmarirea prezentei la vot, prin informatizare procesului electoral pentru a elimina votul multiplu

- inserierea buletinelor cu coduri de bare si verificarea unicitatii serilor dupa vot tot prin informatizare

- La fotografierea cu “telefonul mobil”, sau la metoda “suveica”, cetatenii ar trebui sa fie indemnati, ca dupa fotografierea votului, sau pe buletinul primit gata stampilat, sa mai puna o stampila si astfel sa-l anuleze. Ei isi iau banii, dar cei care-i platesc nu beneficiaza de voturi si astfel ar descuraja cumpararea voturilor.

In preajma sectilor de vot nu ai voie sa faci propaganda electorala, dar cred ca manifestarea impotriva alegerilor nu intra sub incidenta respectivelor prevederi, pentru ca nu e vorba de propaganda electorala pentru un candidat.
Foare probabil aceste forme de protest nu vor fi aprobate de autoritati, dar acest lucru trebuie analizat cu juristi. Poate se gaseste o portita de rezolvare.

Alegerile prezidentale ar fi o buna oportunitate pentru a colecta semnaturi in vederea amendamentelor la legea electorala, pentru ca cetatenii au la ei actele de identitate, si cred ca ar fi dispusi sa aprobe o asemenea masura, chiar si cei care nu cred ca se fraudeaza alegerile.
In fond nu se schimba dreptul sau modalitatea de-a vota, se aduc elemente noi de siguranta a corectitudinii alegerilor.

Un guvern de vis (leapsa)

Ce leapsa am primit, de la Paratraznetul Fanica, o tema in care nu cred.
Un guvern care, ce sa faca? Sa administreze criza?
Nu are cum sa repare dezastrul produs in 20 de ani, fara suporul partidelor parlamentare care au generat-o.

Sa incerc cateva nume

PREMIER Marie Rose Mociornita

La MINISTERUL ECONOMIEI: Ilie Serbanescu
La MINISTERUL JUSTIŢIEI ŞI LIBERTĂŢILOR CETĂŢENEŞTI Renate Weber
LA MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE Daniel Daianu
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI LOCUINŢEI Andrei Dimitriu
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE Dna Maria Campeanu

Leapsa transmisa la CEPECA, Conul Dinu, Vlad Rosca

Democratia politica

Democratia este opusul autoritarismului.
Democratia are rolul sa limiteze arbitrariul, subiectivismul, puterea personalizata sau dictatura majoritatii.
Se considera eronat, ca o conducerea pe baza votului majoritatii este o conducere democrata. Ea este o conducere in care decid/dicteaza cei mai puternici in detrimentul minoritatii. Decizia majoritatii nu elimina abuzivul si arbitrariu si asta se vede foarte bine in decizile parlamentare.

De ce nu functioneaza democratia in Romania?
In sistemele militarizate sfera decizilor reglementate prin proceduri este redusa, pentru ca se presupune, ca actiunile imprevibile ale adversarului nu pot fi reglementate si decizia trebuie sa fie rapida.
Comunismul a functionat pe filozofia militara, pentru ca obiectivul lui era lupta de clasa si eliminarea adversarului, motiv pentru care sistemul nu era reglementat de proceduri. El s-a sprijinit pe intuitia si experienta activistilor, care jucau in societate, rolul comandantilor din armata.
Sistemul politic romanesc mosteneste cadrele si mentalitatea activistilor comunisti, iar politica romaneasca a conservat caracterul de lupta politica, in loc sa adopte o competitie politica cu oferta de masuri.

Cum este organizata democratia?
In democratie, adoptarea decizilor se face pe doua paliere:
- primul care se ocupa de decizile importante, decizii care reglementeaza organizarea, functionarea si criterile deciziei executive si
- al doilea se ocupa de decizile operative/executive pe baza reglemetarilor primului nivel.
Al doilea nivel cel operativ este condus de regula de o persoana, pentru ca decizile sunt frecvente si trebuie sa luate rapid, iar dezbaterile presupun timp.
La al doilea nivel o pare din decizii pot fi avizate de diversi specialisti.

Cele doua paliere de atributii se regasesc la diverse nivele sociale, la nivel de natiuni legislativul si executivul, la nivelul admnistratiei teritoriale consilile locale si institutia primarului, la nivelul institutiei primarului directii pe domenii de activitate.
Fiecare director de directie ia decizii pe baza actelor normative emise de organismele ierahic superioare (legi, OUG, Hotarari etc..), si poate recurge la consultari cu specialisti sub forma de dezbateri sau de avizari.

Cu cat domeniul este mai puternic reglementat de criteri pe baza carora se iau decizii, si cu cat sunt mai multe decizii luate in urma dezbaterilor, decizia este mai democrata, mai valoroasa si mai putin supusa coruptiei.

Spre exemplu achizitile prin bursa sunt de preferat celor prin licitatii, si aceste sunt de preferat celor acordate discretionar fara licitatie.

In tarile democrate, cand autoritatile se confrunta cu un fenomen nou, se initiaza activitatea de intocmirea unei proceduri prin care sa se solutioneze toate evenimentele care s-ar incadra in tipicul respectiv.
In Romania se rezolva problema dupa inspiratia de moment a decidentului si la o reaparitie a evenimentului alt decident o rezolva in alt mod, influentat de interesele proprii, pentru ca nu exista obligatia sa-l rezolve dupa o procedura.
In Romania parlamentarii aloca sume bugetare pentru obiective de investitii (biserici, scoli, drumuri si poduri), in loc sa stabileasca criterii de prioritati pe baza carora sa fie repartizate sumele, interferand cu nivelul de competenta al executivului.

De ce politicienii nu schimba caracteristilie politicii romanesti?
Pentru ca introducerea procedurilor limiteaza puterea discretionara, sau le limiteaza autoritatea cum o numesc unii mai plastic.
Fiecare decident este tentat sa acumuleze mai multa putere, in nici un caz sa cedeze din atributile de decizie. Politicul incearca sa atomizeze societatea romaneasca, pentru a o putea domina.

Cine ar putea modifica starea actuala?
Daca politicul nu are interes, atunci societatea civila care este direct afectata, este si singura interesata. Societatea civila ar trebui sa se organizeze, sa-si faca proprile organizatii teritoriale, sa stabileasca prioritati din democratizarea politicului, sa-si finanteze proprile canale mass-media ca sa poata comunica cu cetatenii, pentru ca actualele canale de comunicatii ale mogulilor nu vor sprijinii o asemenea actiune.

Din nou despre criza

Unii analisti, apreciaza ca Romania isi va revenii odata ce criza mondiala se va finaliza. Altii stau cu ochii pe evolutia tarilor din occident sugerand aceeasi idee, respectiv asteptand salvarea de la comertul exterior.
Ideea nu are suport in realitate, pentru ca Romania nu prea avea export nici inainte de criza, si pentru ca noi avem cauze “originale” ale crizei.

Observam ca unele tari din occident au avut o contractie mai mica, iar tarile din estul Europei in special tarile Baltice, dar si Romania, au o contractie puternica, cu o exceptie, Polonia.
In ’90 Romania pornea la drum cu datorie zero, iar Polonia cu o datorie de 40 mld $.

De ce Polonia are crestere economica in ciuda unui demaraj grevat de o “mostenire mai grea”, in conditile in care toate tarile din jur au contractie economica?
Pentru ca politicienii din Polonia au stimulat mai mult investile in afaceri si au limitat consumul. Nivelul lor de trai este corelat mai bine cu productia realizata.

Romania s-a indatorat si a privatizat aproape tot ce se putea vinde, dar nu a investit nimic in capacitati de productie. Mai mult la presiunea profitorilor de comisioane, a preferat sa importe produse agricole si sa lase agricultura sa mora, a lasat industria si turismul sa se descompuna ca sa achizitioneze terenurile si capacitatile imobiliare.
In societatile comerciale industriale s-a practicat aceeasi politica ce se practica la nivelul institutilor bugetare.
Singura masura de eficientizarea era considerata cea a reducerii costurilor pe seama reducerii numarului de salariati.
In final majoritatea marilor intreprinderi au falimentat.

Politica politicienilor romani a fost: “sa falimentam ca sa acaparam” cat mai multa avutie imobiliara.

La instrainarea capacitatilor de productie, s-a adaugat politica bancara, respectiv s-a facut “jocul” bancilor straine, s-a stimulat consumul, s-a creeat prin creditele acordate imprudent, iluzia ca nivelul de trai poate fi ridicat mai rapid decat productivitatea muncii, s-a acceptat indatorarea populatiei la banci ca sa cumpere produsele importate prin supermaketuri.
Practic prin Romania s-au dasfacut produse din import pe credite din import, urmand ca romanii sa contribuie in anii urmatori la rambursarea creditelor.

Dupa aparitia crizei tot la presiunea bancilor straine si a FMI, statul s-a imprumutat ca sa pompeze bani in economie sa preia o parte din riscul bancilor la datoria publica.
Programul prima casa este tot o gaselnita de interventie a statului in preluarea riscului.
In 2009 BNR a lasat la dispozitia bancilor cateva miliarde de euro, care nu se stie ce destinatie au luat, spre consum guvernamental sau spre bancile mama si au contribuit astfel la diminuarea crizei din occident.
Statul s-a indatorat cu imprumutul de la FMI si UE ca sa mentina iluzia nivelului de trai ridicat pana la alegeri, dar si ca sa permita romanilor sa-si achite ratele la banci si astfel bancile sa nu fie in situatie critica.
Practic romanii prin intermediul guvernului, au preluat in contul datoriei publice, o parte din provizionele pe care ar fi trebuit sa le constituie bancile in situatie de incapacitate de plata a datornicilor, in conditii de criza.

Dupa alegeri contractia o sa fie si mai mare, indiferent de cum va evolua criza in occident, pentru ca Romania a rostogolit criza spre 2010, i-a amplificat efectele, si a transferat o parte din datoriile cetatenilor catre buget, obligandu-ne la o solidaritate sociala.

Se vede clar ca Romania a fost dominata de o gandire economica monetarista occidentala, incapabila sa aprecieze importanta economieie reale, o gandire care s-a manifestat si in tarile baltice. Nu se stie daca acesta gandire a fost imprimata de FMI, BM si/sau UE.
Economia ca o “gogoasa” cum o numeste I Serbanescu in Imobiliarul: gogosi au fost, gogosi sunt inca nu avea cum sa nu “fasaie”. Criza nu a facut decat sa-i dea bobarnacul de rigoare.
Un lucru e cert, ca Romania joaca in UE rolul pe care-l jucau coloniile in secolul trecut.
Cum acele colonii nu au ajuns sa-si apropie nivelul de dezvoltare de cel al tarilor europene, nici Romania nu va avea o soarta mai buna daca accepta decizii de la Bruxelles, de genul non-avizarii majorarii capitalului CEC Bank, fara sa protesteze.