Valori moderne sau traditionale

Se face mare caz de globalizare de universalitate, de faptul ca patriotismul e ceva depasit, familia o remiscenta a prejudecatilor si concubinajul o forma moderna de convietuire. Se promoveaza libertatea de exprimare absoluta pentru a putea blama pe oricine fara repercursiuni, libertinajul pentru degradarea demintatii a respectului de sine si a respectului pentru altii.
Caracterul, demnitatea si principile sunt considerate prejudecati care ingradesc succesul celor care se conduc dupa filozofia „scopul scuza mijloacele”.
Cei care cred in valori morale se considera ca sunt ancorati in trecut, pe cand persoanele „open mind” sunt fara patrie, fara morala, fara prejudecati, si cred doar in libertate si in succesul cu orice pret. Daca nu exista prejudecati si valori morale nu exista nici compromisuri.

Societatea este privita ca o „turma” de individualitati fara valori, nu ca o societate de tip sistemic cu obiective si metode, si care sa functioneze pe baza de proceduri.
Turma urmeaza liderii, daca o decapitezi de lider, ea se imprastie.
Liderii sunt creeatii artificiale prin metode de marketing politic, cu ajutorul mass-media. Liderii pot fi inlocuti cand se erodeaza, sau cand „defecteaza” pot fi demolati prin aceleasi metode prin care au fost promovati.
O ideologie sau un sistem sunt mai dificil de demolat, un sistem cu proceduri este stabil si dificil de controlat, pe cand o „turma” condusa de lider poate fi controlata, prin controlul exercitat asupra liderului, prin santaj, coruptie, intimidare.
Din cauza asta unii pledeaza pentru o republica prezidentiala sau semiprezidentiala cu puteri executive extinse atribuite Presedintelui.

Mass-media are un rol distructiv, focalizand pe persoane, promovand kich-ul, ridiculizand morala, si pe oamenii de caracter, promovand dezbinarea, cu scopul sa impiedice organizarea unei societatii civile in jurul unor valori spirituale.

Am senzatia ca in spatele asa numitei distrugeri a patriotismului si a valorilor in general se continua utilizarea metodelor lui Beria din: Spalarea creierelor – Manualul comunist de instructiuni privind razboiul psihopolitic din care citez:

„Degradarea si cucerirea merg mana in mana. …
Degradarea insa, poate fi obtinuta intr-un fel mult mai ascuns si mai eficient printr-o defaimare consecventa si continua. Defaimarea este arma principala si cea mai buna a psihopoliticii pe scara larga.
Defaimarea consecventa si continua a conducatorilor nationali, a institutiilor nationale, a practicilor nationale si a eroilor nationali trebue sa aiba loc sistematic, dar aceasta este datoria principala a membrilor Partidului Comunist, nu a psihopoliticienilor.
Domeniul defaimarii si degradarii de catre psihopolitician este omul insusi. Prin atacarea caracterului si moravurilor insusi si prin crearea unui sentiment general de degradare, prin contaminarea tineretului, se usureaza intr-o foarte mare masura controlul asupra poporului.”


„Daca am putea sa distrugem efectiv mandria nationala si patriotismul unei singure generatii, aceasta ar insemna victoria noastra asupra tarii respective. Prin urmare, trebuie sa existe o propaganda permanenta in strainatate pentru subminarea atasamentului cetatenilor, in general, si al adolescentilor in special.”

Materialul complet al manualului la link-urile urmatoare:
http://revista.memoria.ro/index.php?location=view_article&id=236
http://revista.memoria.ro/?location=view_article&id=249
http://revista.memoria.ro/index.php?location=view_article&id=267
http://revista.memoria.ro/index.php?location=view_article&id=284

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

18 Responses to Valori moderne sau traditionale

  1. Chat Noir spune:

    Eu pledez pentru o monarhie constituţională. Doamne fereşte de o republică prezidenţială … la cât sunt românii de doritori de tătuci. Vreau ca liderul (prim ministrul) să fie demolat prin votul majorităţii dacă nu-şi face treaba şi nu prin cine ştie ce manevre ale unor forţe oculte. Chapeau !

  2. Deceneu spune:

    Si eu sunt impotriva prezidentialismului, am scris-o la la pagina de Constitutie

  3. Scardanelli spune:

    Citeşte articolul ăsta de Pânzaru :

    http://www.unibuc.ro/ro/erreurs

    Ştii, că vorbisem pe blogul meu despre de ce-au dat chix AC şi PNŢ… Ţi-am răspuns şi acolo, într-un comentariu.

  4. Deceneu spune:

    Ok, dar mai pe seara.

  5. Scardanelli spune:

    Eu nu pot decât mâine… Dar tu poţi să comentezi liniştit pe blogul meu.

  6. snake spune:

    spune-mi si mie cine a scris maxima de pe frontispiciul blogului tau „Mintile ilustre discuta idei…” nu-mi spune ca e din folclorul romanesc (asa cum vad ca apare peste tot, e o aberatie), eu am gasit-o o data dar am uitat autorul. daca nu ma insel apartine marelui Einstein. Dar voi mai cauta. Mersi anticipat

  7. snake spune:

    nu mai este nevoie. am descoperit autorul: Eleanor Roosevelt :))) de unde si pana unde si-au insusit romanii asemenea maxima careia ii mai spun si in bataie de joc ca ar fi … proverb? :)))

  8. snake spune:

    ingrozitoare strategie dar perfect functionala. o simtim pe pielea noastra. intrebare retorica: unde-i democratia? :)))

  9. Deceneu spune:

    Despre maxima, eu am gasit-o la semantura unui forumist, am cautat dar nu am gasit autorul, si pe undeva se spunea ca ar fi proverb Chinezesc.
    Unde ai depist autoarea?

  10. snake spune:

    Great minds discuss ideas; Average minds discuss events; Small minds discuss people.
    Eleanor Roosevelt
    US diplomat & reformer (1884 – 1962)

    iar link-ul este asta:

    http://www.quotationspage.com/quote/36354.html

    chinezesc nu avea sa fie in nici un caz, asa cum mi-am dat seama imediat ca nu e romanesc :)))

  11. Deceneu spune:

    Multumesc, pentru dezlegarea enigmei.🙂

  12. Scardanelli spune:

    Eu înţeleg, Deceneule, că vrei să arăţi că valorile tradiţionale ar fi mai … valoroase decât cele moderne.

    Îţi dau dreptate, dar numai până la un punct.

    Modernitatea este un eşec nerecunoscut, dar tradiţia … s-a lăsat dizolvată de modernitate. Oricât s-ar fi impus modernitatea cu forţa – şi s-a impus la greu -, totuşi, dacă tradiţia ar fi fost atât de puternică, ar fi rezistat măcar „în samizdat”, ca să zic aşa.

    Pe de altă parte, nu ştiu dacă se mai poate întoarce roata. Practic.

    Adică, de exemplu, nu cred că mai poţi trimite, pe un ţăran venit să facă muncă necalificată şi gălăgie la oraş, înapoi la ţară. N-ar mai accepta el… Şi chiar dacă s-ar întoarce – acolo tot un dezrădăcinat care impune valori „urbane” semidigerate ar rămâne.

    Iar un orăşan care să se ducă de bunăvoie la ţară … n-am întâlnit decât un singur exemplu de asemenea pionier în viaţa mea !

    Discuţia ar putea continua.

    Mai sunt şi mijloacele de comunicare în masă, acum suverane, în care se dizolvă aproape orice idee tradiţională. Fie prin pastişare de prost gust (vezi Etno sau Favorit TV), fie prin propunerea unor alternative mult mai la îndemână – pentru că menţinerea tradiţiei cere un efort…

  13. Deceneu spune:

    Curente moderniste au fost si au trecut, unele fara sa lase urme prea adanci.
    A fost curentele hippy, beatles, acum este EMO insa nu ele sunt problema, ele sunt cautari ale tinerilor cu impact limitat in spatiu si in timp.

    Eu ma refeream la degradarea de masa a valorilor, demnitate, respect, profesionalism, inlocuite cu succesul descurcaretilor care traiesc dupa „filozofia scopul scuza mijloacele.”

    Filozofia asta duce la neincredere, la dinamitarea socializarii si la reducerea dinamicii evolutiei de ansamblu. Asa cum am scris la alte subiecte, tarile cele mai evoluate sunt cele in care rolul comunitatii a fost puternic, tarile cu societate civica dezvoltata, si cele mai inapoiate sunt tarile fara asociatii si fundatii.

    In trecut in mediul rural comunitatile fiind de mici dimensiuni „controlul” si presiunea comunitatii si a familiei jucau un rol important, la care se adauga si religia. Comunismul a eliminat influenta religiei, urbanizarea a eliminat presiunea comunitatii, mass-media a trecut dupa ’89 la raspandirea falselor valori a celor superficiale.

  14. Scardanelli spune:

    Bun, atunci hai s-o luăm aşa :

    Dacă familia şi comunitatea sunt deja distruse, cum le mai refaci ? Dacă cei care ar trebui să le fie membri, NU MAI VOR EI să le mai fie, cum mai poţi să-i mai convingi ?

    Pe de altă parte, dacă filozofia interesului material şi imediat, pe care o critici pe bună dreptate, îţi ia şi dreptul la opinie, cum îi replici ? Cum mai faci campanie valorilor tradiţionale, când : 1) ori nu îţi mai este permis, sau nu te mai poate auzi nimeni din cauza gălăgiei generale, 2) ori cei cărora li te adresezi … nu mai dau doi bani pe valorile tradiţionale, nici nu mai ştiu ce-s alea ?

  15. Deceneu spune:

    Nu am spus ca sunt distruse, sunt in curs de degradare. Procesul poate fi reversibil, daca nu se permite succesul celor care apeleaza la metode ce nu sunt agreeate de societate si de legislatie.

    Asa cum mita este sanctionata, se pot introduce stimulente pentru lupta impotriva coruptiei.
    Daca cei care contribuie la demascarea afacerilor ilegale primesc cote procentuale din averile recuperate de stat, sau confiscate sunt convins ca rezultatele ar fi bune.
    Justitia romaneasca merge pe ideea de condamnare penala, si justitiabilii pe venituri fixe, o mentalitate care nu-i motivanta.

    Un alt aspect este cel al educatiei.
    Scoala nu face educatie, face doar culturalizare. Daca ar avea ca obiect si educarea civica si valorizarea, generatia de maine ar putea avea o calitate mai mare decat actuala generatie.
    Procesul nu este doar degenerativ, el poate fi si in sensul perfectionarii.

  16. Scardanelli spune:

    Eu susţin :

    1) Procesul degradării NU mai poate fi oprit (dacă nu cumva s-a şi terminat…);

    2) Nimeni nu are interesul de a reforma justiţia şi educaţia.

    Tu le negi pe amândouă…

    Tot ce mai pot să fac este să te întreb : dacă, ca ipoteză, aş avea dreptate în amândouă punctele, ce mi-ai răspunde ? Ce-ar mai fi atunci de făcut ?

    • Deceneu spune:

      Daca ambele ar fi adevarate, solutia ar fi plecarea in lumea in care valorile exista, pentru a asigura urmasilor o viata demna.

      Eu sunt mai optimist,
      1. Cei intersati sa schimbe lucrurile sunt mai multi decat ceilalti, dar nu constientizeaza
      2. Procesul poate fi redresat, daca vor exista presiuni asupra politcienilor.
      Nu vedeti ca alearga dupa voturi?
      Momentan nu au concurenta, si alegatorii nu au ce alege.
      Daca politcienii ar fi pusi in situatia sa faca reforme sau sa piarda puterea vor face reforme, asa cum Ileiscu cand a fost nevoit sa adopte legea retrocedarii terenurilor a acceptat-o.
      Daca lumea si-ar face singura dreptate, puterea ar fi obligata sa faca justitia functionala, sa o doteze cu putere sa o stimuleze sa-i apere pe procurori de eventuale repercursiuni.

  17. „Pre acéste vremi aş pohti sã ştiu, cine nu iaste datoriu, din câţ ne fiiarbem într-aceastã ticãloasã ţarã?” – se întreba mitropolitul Antim Ivireanul „la leat 7220, luna ghenarie, în 13 zile”. Pe acele vremuri, într-adevãr, oamenii trãiau şi mureau în datorii. Testamentele sînt oglinda vie a acestei vieţi şi a acestor datorii. Testatorul are obligaţia moralã de a consemna în scris sau de a povesti în faţa martorilor situaţia averii sale, astfel încît moştenitorii sã nu fie „asupriţi” cu datorii inexistente, dar şi creditorii sã nu rãmînã mofluji. Fiecare noteazã cu grijã tot ceea ce a împrumutat, de la cine, cînd, cît a restituit, cît a rãmas. Datoriile sînt mai mari sau mai mici, dupã obrazul fiecãruia, dupã mãrimea averii, dupã cît l-a lãsat punga sã se întindã. Marele clucer (fost) Grigore Filipescu are avere şi casã mare, dar şi datorii pe mãsurã, dupã cum recunoaşte: „datorie au rãmas multã”. Pentru a nu rãmîne „nimeni pãgubaş” cere executorului testamentar (în acest caz soţia, Ilinca) vinderea moşiilor şi plãtirea datoriilor. Mai întîi, boierul ia bani cu împrumut de la rudele apropiate „sunt datoriu la dumnealui cumnatul Pantazi cu zapis taleri 50, mai sânt datoriu iar, dar fãrã zapis, taleri 129, cu banii cailor cu tot, care fac peste tot taleri 179. Mai mult datoriu nu sânt dumisale. Sânt datoriu la cumnatul Costandin postelnic cu un zapis taleri 250, care dobânda acestor bani mi-au iertat-o de bunãvoia dumisale toatã”. Micile înţelegeri în familie presupun ajutor reciproc, anumite favoruri, cum ar fi iertarea de dobîndã, îngãduinţã şi restituirea banilor atunci cînd s-ar fi putut, cînd venitul moşiilor ar fi fost vîndut, de exemplu, sau vitele duse la tîrg ar fi adus un surplus sau boierul ar fi cîştigat ceva cu slujbele dregãtoriei. Rudele nu pot însã acoperi întreaga nevoie de bani a unei familii cu fete de mãritat, copii de crescut şi educat, cu mari cheltuieli cotidiene. şi atunci boierul se îndreaptã cãtre cãmãtarii cunoscuţi. Aceştia, dupã ce fac o evaluare a clientului şi a posibilitãţii de a-şi recupera suma, împrumutã şi cer dobîndã pe fiecare zi: „mai sânt dumnealui clucerul Costandin fãrã zapis taleri 84. Sânt datoriu la Fotache Saigiul taleri 110 noi fãrã zapis, sã i sã plãteascã”. Unii nu se tocmesc şi la sfîrşitul fiecãrui termen se înfãţişeazã la curtea boierului şi-şi cer dobînda: „mai sunt la Costandin cãpitan datoriu taleri 100 noi, cu dobândã sutã doi. De aceastã dobândã pânã la sfârşitul lunii aprilie, încã de anul trecut, m-am plãtit”. Alţii cer zãloage pentru a fi siguri cã vor primi banii împrumutaţi: „sânt la Iteşa ovreica taleri 125 cu dobândã sutã doi şi iaste mãrgãritar la dânsa pecetluit şãruri 13”, în timp ce egumenului de la mãnãstirea Slobozia îi dã cu împrumut 100 de taleri pentru care cere zãlog zapisele unei moşii, Berileşti. De altfel, clucerul Grigore pierde aceastã moşie întrucît nu reuşeşte sã restituie suma în termenul prevãzut.

%d blogeri au apreciat asta: