Criza de luciditate politica.

Criza in Romania se declansa oricum chiar daca nu era o criza mondiala, pentru ca nu s-a investit in afaceri.
Romanii au trait cu infuzie de capital, pe care l-au consumat integral si au mai si amanetat veniturile viitoare prin creditele luate.
In Romania se poate spune ca s-au „vanturat” bani, s-au „spalat” bani, care s-au intors sau se vor intoarce la sursa multiplicati, daca nu se ajunge la un faliment de nivel national.

Fondurile provenite din privatizari, din defrisari de paduri, sumele investite de bancile straine, cele provenite din parazitarea bugetului, sau de la capsunari, au fost utilizate pentru cumpararea de terenuri care nu au fost cultivate, pentru constructia de imobile ce nu sunt in circuitul turistic, in limuzine si vacante in paradisuri exotice.

Complexele agrozootehnice au fost inchise, terenurile agricole au ramas parloaga, atelierele mestesugaresti au falimentat, iar despre capacitatile industriale nu are sens sa vorbim.
S-au construit cateva capacitati hoteliere, dar cele de stat s-au degradat.

Toate fluxurile financiare au fost orientate spre consum si spre acapararea de imobiliare in scopuri speculative.

Odata cu reducerea drastica a privatizarilor si implicit a fluxurilor financiare din privatizari, cu reducerea sumelor intrate de la „capsunari”, e firesc sa se reduca si consumul, adica nivelul de trai.
Daca in economie ar fi fost investitii in afaceri in cei 20 de ani, care sa duca la competitivitatea produselor, efectul crizei ar fi fost mult mai mic.
Ce pot oferii romanii la export in conditii de supraproductie, ca sa-si achite ratele imprumuturilor catre bancile straine, sa asigure salarii si pensii de lux si ajutoare sociale?
Pana si forta lor de munca pe care s-a sprijinit o parte din consumul ultimilor ani, nu mai este cautata, din cauza crizei mandiale.
Mai avem paduri de defrisat, de vandut ceva petrol, gaze, energie si minereuri.

Investitile in centrale nucleare si in autostrazi, in conditii de criza nu sunt oportune, pentru ca valoarea cu munca vie este redusa, si ele in cea mai mare parte, se expatriaza pe utilaje, sau se consuma pe combustibil. Aceste investii vor incepe sa produca dupa trecerea crizei si in primii ani veniturile le vor lua investitorii.

Guvernantii nu au nici o solutie rapida, pentru ca avem o economie instabila „de carton”. Nu avem o clasa de mijloc, nu avem oameni de afaceri, avem doar „baroni locali”, la care afacerile merg atata timp cat paraziteaza bugetele.
In Romania este un dezechilibru intre ce se poate oferii si pretentile in ce priveste consumul, atat la nivel de institutii cat si la nivel de individ.
Lupta se ascute intre „parazitii bugetari”, dar si intre guvernanti si populatie.
Desi optimisti, guvernantii au cam „incurcat-o”, si populatia si mai abitir, va platii votul dat populismului.

Anunțuri

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

7 Responses to Criza de luciditate politica.

  1. liniuta says:

    Oferi, cu un singur ” i ” . Ai scris cu doi ” i” : ” ce se poate oferii ”
    In rest, ai dreptate…

  2. Deceneu says:

    Merci, am corectat. Mi se intampla, pentru ca nu dau prea multa atentie la forma.

  3. Chrysthyan says:

    Multumesc pentru sustinere. O sa te rog doar sa modifici in Chrysthyans’ World.
    Interesant blogul tau, e la favorite.

  4. Ionut Poclid says:

    Mda..ce sa-ti spun..ar fi timpul sa ai chef sa te cheme si Gerula

  5. Chat Noir says:

    Ai fost prea lucid … când am coşmaruri sunt şi eu la fel … în rest mă mint ca să pot merge mai departe şi să mai sper.

  6. Deceneu says:

    Mai sunt si altii mai competenti si mai informati decat mine, care considera ca declinul va fi mai mare in 2010

  7. Gheorghe says:

    „potrivit unui raport al Bancii Mondiale, Romania practica preturi cu 40% mai mari decat media europeana.”
    ..
    Preturi de criza: Bechtel taxeaza cu 10 milioane de euro un km de autostrada, iar Vinci Aktor urca la 25 de milioane de euro per km
    ..in comparatie cu tarifele ce se percep in Bulgaria, de exemplu, unde un kilometru de autostrada ajunge la 4,22 milioane de euro, iar in Polonia, kilometrul de autostrada urca pana la 5 milioane de euro.

%d blogeri au apreciat asta: