Din nou despre criza

Unii analisti, apreciaza ca Romania isi va revenii odata ce criza mondiala se va finaliza. Altii stau cu ochii pe evolutia tarilor din occident sugerand aceeasi idee, respectiv asteptand salvarea de la comertul exterior.
Ideea nu are suport in realitate, pentru ca Romania nu prea avea export nici inainte de criza, si pentru ca noi avem cauze “originale” ale crizei.

Observam ca unele tari din occident au avut o contractie mai mica, iar tarile din estul Europei in special tarile Baltice, dar si Romania, au o contractie puternica, cu o exceptie, Polonia.
In ’90 Romania pornea la drum cu datorie zero, iar Polonia cu o datorie de 40 mld $.

De ce Polonia are crestere economica in ciuda unui demaraj grevat de o „mostenire mai grea”, in conditile in care toate tarile din jur au contractie economica?
Pentru ca politicienii din Polonia au stimulat mai mult investile in afaceri si au limitat consumul. Nivelul lor de trai este corelat mai bine cu productia realizata.

Romania s-a indatorat si a privatizat aproape tot ce se putea vinde, dar nu a investit nimic in capacitati de productie. Mai mult la presiunea profitorilor de comisioane, a preferat sa importe produse agricole si sa lase agricultura sa mora, a lasat industria si turismul sa se descompuna ca sa achizitioneze terenurile si capacitatile imobiliare.
In societatile comerciale industriale s-a practicat aceeasi politica ce se practica la nivelul institutilor bugetare.
Singura masura de eficientizarea era considerata cea a reducerii costurilor pe seama reducerii numarului de salariati.
In final majoritatea marilor intreprinderi au falimentat.

Politica politicienilor romani a fost: „sa falimentam ca sa acaparam” cat mai multa avutie imobiliara.

La instrainarea capacitatilor de productie, s-a adaugat politica bancara, respectiv s-a facut „jocul” bancilor straine, s-a stimulat consumul, s-a creeat prin creditele acordate imprudent, iluzia ca nivelul de trai poate fi ridicat mai rapid decat productivitatea muncii, s-a acceptat indatorarea populatiei la banci ca sa cumpere produsele importate prin supermaketuri.
Practic prin Romania s-au dasfacut produse din import pe credite din import, urmand ca romanii sa contribuie in anii urmatori la rambursarea creditelor.

Dupa aparitia crizei tot la presiunea bancilor straine si a FMI, statul s-a imprumutat ca sa pompeze bani in economie sa preia o parte din riscul bancilor la datoria publica.
Programul prima casa este tot o gaselnita de interventie a statului in preluarea riscului.
In 2009 BNR a lasat la dispozitia bancilor cateva miliarde de euro, care nu se stie ce destinatie au luat, spre consum guvernamental sau spre bancile mama si au contribuit astfel la diminuarea crizei din occident.
Statul s-a indatorat cu imprumutul de la FMI si UE ca sa mentina iluzia nivelului de trai ridicat pana la alegeri, dar si ca sa permita romanilor sa-si achite ratele la banci si astfel bancile sa nu fie in situatie critica.
Practic romanii prin intermediul guvernului, au preluat in contul datoriei publice, o parte din provizionele pe care ar fi trebuit sa le constituie bancile in situatie de incapacitate de plata a datornicilor, in conditii de criza.

Dupa alegeri contractia o sa fie si mai mare, indiferent de cum va evolua criza in occident, pentru ca Romania a rostogolit criza spre 2010, i-a amplificat efectele, si a transferat o parte din datoriile cetatenilor catre buget, obligandu-ne la o solidaritate sociala.

Se vede clar ca Romania a fost dominata de o gandire economica monetarista occidentala, incapabila sa aprecieze importanta economieie reale, o gandire care s-a manifestat si in tarile baltice. Nu se stie daca acesta gandire a fost imprimata de FMI, BM si/sau UE.
Economia ca o „gogoasa” cum o numeste I Serbanescu in Imobiliarul: gogosi au fost, gogosi sunt inca nu avea cum sa nu „fasaie”. Criza nu a facut decat sa-i dea bobarnacul de rigoare.
Un lucru e cert, ca Romania joaca in UE rolul pe care-l jucau coloniile in secolul trecut.
Cum acele colonii nu au ajuns sa-si apropie nivelul de dezvoltare de cel al tarilor europene, nici Romania nu va avea o soarta mai buna daca accepta decizii de la Bruxelles, de genul non-avizarii majorarii capitalului CEC Bank, fara sa protesteze.

Anunțuri

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

2 Responses to Din nou despre criza

  1. Chat Noir says:

    Corect … dar îmi dai frisoane … cu coloniile.

    • Deceneu says:

      Daca citesti articolele de prin bloombiz o sa creasca frisoanele.
      Eu nu sunt adept al teoriilor cospiratiei, dar tot mai multi „initiati” aduc argumente pertinente.

      I Serbanescu considera ca oficialii de la Bruxelles promoveaza interesele capitalului occidental.

      Tom Gallgher, sustinator al lui Basescu, considera ca initiativa spolierii tarii apartine politicienilor PSD-isti corupti si a unor oameni de afaceri romani influenti in occident, ca I Tiriac, cu sprijinul marilor lanturi de magazine occidentale.

      Adevarul e ca nu pot unii fara ceilalti, si fiecare grup a avut si are proprile interese.

%d blogeri au apreciat asta: