Republica „bananiera” Romania!

(O analiza de amator.)

Cele trei puteri in stat au roluri foarte clare definite in literatura de specialitate,
– legislativul sa stabileasca regulile dupa care
– executivul administreaza prin intermediul ministerelor si a institutilor statului, bugetul, relatile sociale, relatile externe, apararea si ordinea publica, iar
– justitia sanctioneaza nerespectarea legilor de catre cetateni, inclusiv de catre membrii legislativului sau ai executivului.

Cum puterea legislativa reglementeaza interesele intregii societati, si executivul le pune in aplicare, cetatenii care suporta efectele administrarii au dreptul sa-si aleaga masurile si metodele, pe care le considera benefice pentru ca lor sa le fie mai bine.
In democratie aceste metode numite programe politice, au ca autori partidele politice, si in procesul electoral cetatenii isi dau votul partidelor care au programele cele mai credibile.

Teoria ca teoria, practica ne omoara.

In Romania sensul alegerilor a fost deturnat de la programele partidelor spre persoanele care candideaza, si in acest fel si dezbaterea electorala s-a deplasat de la probleme socio-economice si de la solutii, spre marketing de imagine.
Costurile camapanilor electorale au crescut odata cu sistemul uninominal atat de mult, incat nu mai sunt accesibile, nu numai cetatenilor, dar nici partidelor care nu au sponsorizare in lumea „afacerilor”. Practic desi in Parlament ar trebui sa fie reprezentate strategiile politice ale partidelor, in realitate este reprezentata lumea afacerilor functie de nivelul sponsorizarii.
Cetatenii simt ca nu mai au reprezentare in Parlament si nu mai participa la aceasta mascarada electorala. Desi nu vor sa legitimizeze pe parlamentari sunt obligati sa suporte decizile lor, ceea ce mareste tensiunea intre clasa politica si societate.

Legislativul din Romania nu functioneaza pentru ca in Parlament ajung persoane fara programe si fara strategii, pentru ca partidele din care provin parlamentarii nu se preocupa de aceasta problema, care ar trebui sa fie activitatea esentiala a unui partid politic intr-o democratie.
In aceasta situatie guvernul devine forta principala care conduce prin masuri de cabinet, legiferate prin ordonante, iar Parlamentul face figuratie cand nu blocheaza initiativele guvernamentale.

Puterea judecatoreasca a devenit o putere care se autoguverneaza ( dupa cum afirma M Macovei), din cauza lipsei raspunderii, a motivarii, a criterilor de performanta, o putere care solicita avantaje si imunitati si refuza sa-si asume responsabilitati.
In mod normal CSM-ul ar fi trebuit sa reglemeteze domeniul, insa nu se vede nici o intentie in rezolvarea problemei, nici din partea CSM-ului, nici din partea politicienilor, asa ca acuzatile autoritatilor Olandeze cum ca nu exista vointa politica, sunt perfect justificate.
Justitia fara management este in deriva totala, dominata de interese pecuniare, a ajuns aservita lumii interlope.

Executivul – guvernul roman domina Parlamentul aloca fondurile bugetare preferential si cumpara loialitatea reprezentantilor din teritoriu ai partidelor politice parlamentare, pentru ca Parlamentul nu a stabilit pentru guvern, criterii dupa care sa faca alocarea resurselor, si orice domeniu nereglementat (arbitrar), duce la comportament discretionar, abuziv, si in final la coruptie.
Guvernul isi cumpara sustinerea parlamentara si Romania functioneaza ca o „republica bananiera”.

Desi Constitutional Romania functioneaza dupa un sistem de putere republican, in realitate functioneaza ca o republica prezidentiala,
pentru ca initiativele legislative pornesc de la excutiv, de la ministere, sub forma de ordonante, sau prin asumarea raspunderii, in loc sa porneasca de la programele partidelor parlamentare, sa fie discutate si adoptate de Parlament si in final executivul sa le puna in aplicare, asa cum e normal intr-o republica parlamentara.

Republica parlamentara nu functioneaza, pentru ca partidele politice nu au o viata interna democratica, nu comunica cu cetatenii, nu colecteaza doleantele, in interiorul lor nu se organizeza dezbateri si nu se stabilesc solutii, care sa fie obligatii pentru conducere si pentru parlamentari.
Partidele ar fi trebuit sa fie interfata intre cetateni si putere, insa din cauza ca au cedat parlamentarilor atributul de comunicare cu cetatenii prin acceptarea cabinetelor parlamentare din teritoriu, si au abandonat functia de initiatori de solutii pentru problemele societatii in favoarea ministrilor, adica a executivului, selectia candidatilor in alegeri parlamentare si locale au cedat-o sponsorilor, si astfel partidele golite de continut nu mai au nici un rol, si nu-si mai justifica prezenta in viata societatii

Cu acest stil de a face politica Romania risca sa ajunga la o forma de guvernare tipic tarilor din America Latina, Asia sau Africa, in nici un caz nu se indreapta spre un sistem democrat de tip european.

Pana si criza economica din Romania a fost pregatita/provocata de clasa politica, ea nu este o criza provocata de criza mondiala, a fost doar declansata de criza mondiala.
Originea crizei din Romania se afla in modul cum a fost dezarticulata economia dupa ’90, in modul cum s-a facut privatizarea si cum s-au administrat bugetele.
Sistemul politic fara un control al societatii civile a generat criza economica din Romania prin coruptia cultivata la cel mai inalt nivel.

Criza din Romania nu dispare odata cu relansarea economiei mondiale, ea o sa-si continue evolutia, daca nu se face nimic pentru a rezolva problema politica.
E nevoie de presiune sociala pentru a scoate partidele de sub tutela lumii interlope.
Este necesar ca cetatenii sa se organizeze, sa dea nastere la alte partide politice mai democratice, pentru ca electoratul sa aiba alternative la actualele partide lipsite de democratie si astfel, ele sa fie eliminate din viata politica prin mijloace democratice.
Daca nu se schimba clasa politica prin mijloace democrate, tensiunile din societate vor provoca violente, de care vor profita politicienii ca sa instaureze un regim de mana forte, si astfel vor grabi alunecarea spre un sistem dictatorial. Este un sistem la care viseaza de multi ani, pe care-l pregatesc cu perseverenta.
Asa cum spune I Serbanescu ca „s-a dezarticulat economia”, tot asa se dezarticuleaza democratia, prin introducerea sistemului electoral uninominal, prin tendinta de a introduce sistemul electorala majoritar care sa reduca numarul partidelor politice si sa nu mai permita aparitia altor partide, si prin schimbarea Constitutiei cu una care sa acorde puteri sporite Presedintelui.

Anunțuri

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

9 Responses to Republica „bananiera” Romania!

  1. snake says:

    poti sa-mi extinzi afirmatia ta cu privire la „cetatenii care suporta efectele administrarii au dreptul sa-si aleaga masurile si metodele, pe care le considera benefice pentru ca lor sa le fie mai bine”?

    interesanta analiza!

    • Deceneu says:

      Eu asa vad democratia, ca pe o obligatie de a consulta pe cei care sunt afectati de o decizie, si sa incerci sa-i convingi ca decizia e benefica pentru ei.
      De la alegerile parlamentare, unde alegerile ar trebui sa fie determinate de masurile fiscale, sociale, investitionale incluse in programele partidelor, la masurile administrative ale autortatilor locale.

      Cand construiesti un obiectiv industrial, poate fi unul poluant sau poate produce insecuritate in zona (de exemplu o centrala nucleara), e bine ca autoritatile sa obtina acceptul populatieie din zona, printr-un referendum.

      Sigur ca pot invoca necesitati strategice de importanta nationala si sa nu tina cont de opinia cetatenilor, dar asta ar trebui sa fie exceptia de la regula.

      In general actul de decizie, de a conduce, il vad ca pe un act de organizare de dezbateri, in urma carora se iau decizii.
      Este conceptul de conducere colectiva, versus conducerea de tip feudal-unipersonal.

  2. snake says:

    hehehe… ceea ce afirmi tu aici e valabil in alte tari cu democratii batrane, nu la noi, unde nici nu poate fi vorba de asa ceva. asta inseamna un plan national puternic, serios capabil sa schimbe inclusiv legislatia! dar cine gandeste atat de macro? nu vezi ca interesele sunt meschine,personale si de grup?

    • Deceneu says:

      Si noi nu trebuie sa privim in viitor si la modele de democratie consolidata?
      Vrei sa ramanem la nivelul de democratie „originala”?

  3. snake says:

    tocmai asta te intrebam in final! n-are cine, deceneu. nu se vrea. nu exista vointa si interes national!

    • Deceneu says:

      Eu sunt optimist. Politicienii nu vor, au sesizat-o si Olandezii, o stiu si americanii, dar noi suntem interesati de reforme.
      Trebuie sa punem presiune prin scrisori catre cei care pot si sunt dispusi sa intervina, prin apeluri semnate de persoane publice, prin manifestatii cand se vor creea conditile, si criza o sa le „coaca” imediat dupa alegerile prezidentiale.

  4. marius says:

    „E nevoie de presiune sociala pentru a scoate partidele de sub tutela lumii interlope”. Buna idee, dar cum s-ar putea face asta, cand statul insusi este solidar cu nedreptatea, prin reprezentantii lui ? Ce ne facem cu „victima care isi intalneste calaul pe strada” ?
    Si eu cred ca este necesar ca cetatenii sa se organizeze, sa dea nastere unor patide politice democratice, etc., dar ce ne facem cu imensul aparat represiv, nascut din sanul poporului, dar care-si va duce poporul la pieire (cu el cu tot) ?

    • Deceneu says:

      Asa cum comunismul a cazut pe proprile erori, si lumea interlopa va claca din cauza exceselor si a incompetentelor.
      Daca societatea civila era pregatita in ’89 reusea sa impuna democratia, asa cum s-a intamplat in Polonia si Cehoslovacia. La o eventuala schisma provocata de criza, daca societatea civila nu-i pregatita sa valorifice momentul, lumea interlopa va ramane la „butoane”, ca in ’89.

  5. echos says:

    Am un mic MAR deranj sau JENA, ce o simt cand ma uit pe pagina asta, dincolo de argumentatia ta logica, si anume titlul. Am calatorit mult prin lume si am vazut ce inseamna republica bananiera. De acolo pleci si pe jos numa’ sa scapi. Faptul ca avem politicieni de kkt, nu ne face tara republica „bananiera”. Sincer sa fiu, nu cunosc alta natie asa de parsiva in a-si descrie tara(poate e de vina mix-ul dintre sangele latin si educatia balcanica) . Faptul ca inca experimentam „democratia originala” a lui Iliescu, e un motiv in plus sa punem lucrurile in ordine. Si pentru a regla lucrurile e nevoie de ceva „soc” sa miste lucrurile. Votul uninominal pur ar fii trebuit, daca nu era balcanizat, sa produca acest soc. Sa nu uitam ca romania vine dupa 50 de ani de educatie „socialista”, anti-democratica, cu viziunea centrului ce ne ia deciziile, si a unor executanti in teritoriu. Am scapat de comunism, prea tarziu sa mai beneficiem de experienta unor politicieni veritabili… Si nu putem crea acesti politicieni prin votul pe liste – din pacate! respecte!

%d blogeri au apreciat asta: