Toate’s noi si vechi sunt toate

Material preluat de la Andreea Vass

Mihai Eminescu, pe langa poezie a scris si despre economie acum 140 de ani:

“De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceste sus si economiceste jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică e muma celei politice.
Dacă în timpul când ni se promitea domnia virtuţii, cineva ar fi prezis ceea ce are să se întâmple peste câţiva ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos.

Să fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul cheltuielilor cu 40%; că cei ce combat funcţionarismul vor spori numărul posturilor cu sutele; că cei ce sunt pentru independenţa alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne atât de mult de autorităţile supreme încât aceste mii de oameni să voteze conform comandei din Bucuresti; că se vor da 17 milioane pe drumul de fier Cernavodă-Chiustenge (Constanţa n.r.), care nu face nici cinci, si că patru milioane din preţul de cumpărătură se va împărţi între membrii Adunărilor; că se va constata cumcă o seamă de judecători si de administratori în România sunt tovarăsi de câstig ca bandiţii de codru. Daca cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi râs de dânsul si totusi nu numai acestea, ci multe altele s-au întâmplat si se întâmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar.

Nu există alt izvor de avuţie decât munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără muncă si fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei a pierdut cineva.

Mita e-n stare să pătrunză orisiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele si averea unei generaţii… Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-si petrece viaţa la puscărie…

Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi, loviţi de sentinţe judecătoresti. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheseftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă.
Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune.

Spre exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijază însusi cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţis a-l reabilita, alegându-l în Senat. Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor si trec, totusi, drept reprezentanţi ai voinţei legale si sincere a ţării… Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia si Camorra, care miroase de departe a puscărie.”

MIhai Eminescu pe la 1870-1889

Cei interesati gasesc mai multe analize aici:

– Mihai Eminescu, Economia nationala, Junimea, 1983

– Vasile C. Nechita, Meditatii economice eminesciene, Junimea, 1989

Materialul poate fi un punct de plecare al unei analize.
Situatia asta s-a conservat. Intrebarea este de ce a fost posibil?.
Urmatoare intrebare fireasca: ce-i de facut?
Daca nu cautam raspuns la toate intrebarile, daca nu cautam solutii la probleme si nu incercam sa le aplicam, ne lamentam inutil.

Anunțuri

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

13 Responses to Toate’s noi si vechi sunt toate

  1. Brucan: 20 de ani
    Eminescu: 100 de ani
    AristotelCostel: emigrare/nici…când

    • Deceneu says:

      Mentalitatea asta egoista si fatalista ne tine in starea de ineficienta sociala.

      Daca am organiza manifestatii pentru schimbarea legii alegerilor, sa cerem sa avem posibilitatea sa ne convingem noi ca nu se fura, sa vedm listele dupa vot si procesele verbale afisate si publicate in mass-media, sa nu ne multumim cu „asigurarile” date de autoritati si membrii comililor si birourilor electorale, am face un pas care ar da un impuls pentru alte cuceriri ale democratiei.

      • Eu stiu daca-i mentalitate egoista? Adunatura asta populara nu cauta decat pricopseala instantanee pe spatele verigilor cele mai slabe. O societate cu fundul in sus in care securistii taranoi sunt in top 300 si analfabetii… patroni, aia de-ar avea motive sa „demonstreze” au de platit… rate. Virusul „dezvoltarii”, „carierismului” si „vietii din pliante” au fost precursorii unui nou tip de sclavagism.
        In plus, decenii spre veacuri de domnie a prostiei sunt… certitudini.

        • Deceneu says:

          „Adunatura asta populara .. de securistii taranoi”, care „nu cauta decat pricopseala instantanee pe spatele verigilor cele mai slabe”, au succes pentru ca ei sunt in „haita”, si noi suntem niste „oi in turma”, fara initiativa fara obiective comune afirmate.

  2. marius says:

    1.De ce a fost posibil ca situatia, de acum un secol si jumatate, sa se conserve ? Eu cred ca din cauza ca au aparut, inca inaintea nasterii lui Mihai Eminescu, oameni care s-au gandit la felul in care ar putea fi conservat un anumit sistem la care sa poata avea si ei acces,fiind aducator de foloase,de fapt. Astfel a aparut teoria revolutiilor organizate prin intermediul doctrinei numita socialism stiintific. Totusi, aceasta doctrina nu a putut fi pusa in practica decat dupa moartea initiatorilor ei, de catre bolsevicii marxisti. Dupa castigarea WW2, in sfera de influenta a bolsevismului a intrat si actuala Europa de Est, peste care „s-a lasat” vestita Cortina de Fier. Aceasta ascundea in spatele ei incalcarea celor mai elementare drepturi ale omului si inabusirea oricaror incercari de libera concurenta. Ar trebui sa mai adaug ca „revolutiile glorioase” au mai fost exportate si in alte zone ale lumii si au avut,cam peste tot, parte de un sfarsit destul de putin glorios. In anumite zone, cum ar fi Romania,de ex., sfarsitul totalitarismului a fost cu adevarat glorios, dar numai pentru…comunisti (prin „comunisti” inteleg „factorii” de decizie si de represiune ai fostului regim-cu slugile lor cu tot- nu simplii membri pcr). Acestia au reusit sa mimeze democratia (oarecum) si in acelasi timp sa devasteze economia, exact cum spunea Eminescu, dar la o scara mult mai mare.
    2. Ce-i de facut ? Cred ca ar trebui respectate in mod real (nu formal) Tratatele si Conventiile la care Romania este Parte. Ar trebui sa nu mai fie protejati infractorii, indiferent de functie sau grad. Ar trebui incurajata initiativa si concurenta libera. Ar trebui infaptuita dreptatea sociala, pentru intrarea in normalitate si instituirea efectiva a Statului de Drept. Ar trebui ca Democratia sa se concretizeze si fiecare cetatean sa constientizeze asta.

    • Deceneu says:

      Eu vad situatia in felul urmator.

      Societatea civila organizata si puterea pot fi privite ca talerele unei balante, pe un taler „politicienii de profesie” pe celalat societatea civila organizata.

      – Daca politicienii sunt organizati si societatea civila dezorganizata, balanta se va inclina in favoarea lor, si e cazul majoritatii tarilor unde democratia e firava, America Latina, Africa, Asia.
      – Daca societatea civila e organizata si functionala va incerca sa nu lase pe politicieni sa-si promoveze proprile interese si balanta se inclina in favoarea societatii. Este cazul tarilor din Europa in special in nordul Europei.

      Metoda prin care politicienii sunt destructurati, sunt alegerile.
      Daca alegerile sunt controlate de politic, societea civila nu mai are nici o putere asupra clasei politice si aluneca spre autoritarism, o forma de stabilitate social-politica, dar cu performante si o evolutie a nivelului de trai scazute.

      In Romania societatea civila este destructurata si dupa ’90 coagularea ei a fost dinamitata de „fostii”.
      Societaea Soros si Alianta Civica au fost demonizate si infiltrate cu oameni care sa le discretiteze prin devierea obiectivelor de la scopul lor.
      O societate lipsita de organizarea civica va acumula tensiuni, care se descarca periodic prin revolte.
      Un articol interesant Confuzia rolurilor de C Parvulescu, despre doua traditii politice romanesti.

      – Prima traditie se revendica de la deschiderea pasoptista catre Vest. Este senina, mai degraba burgheza, legalista si constitutionala, stiintifica si laica, dar atat de fragila, incat a fost si este inca usor de rasturnat.
      ..
      – Cea de-a doua traditie da seama despre inchiderea conservatoare. Este inflexibila, mai degraba nationalista si, dupa caz, populista, personalista si cutumiara, antielitista, dar, mai ales, fundamentalista.

  3. marius says:

    Nu stiu daca traditiile politice romanesti mai au vreo importanta la ora actuala, cand constatam ca peste tot in lume,unde s-a impus, forma de conducere numita democratie a reusit sa aduca bunastare propriilor cetateni si cinste tarilor lor. Vorbesc de democratiile adevarate, nu de cele „cumetrizate”. Si de faptul ca RFG a reusit sa devina democratie functionala si super-putere economica la doar cativa ani de la pierderea razboiului si inlaturarea unui regim totalitar.
    Intrebarile mele ar fi: NOI de ce nu putem fi asa ? Nu cumva nu suntem lasati sa fim democrati si este sacrificata o intreaga natiune pe altarul neputintei „noastre”(cica) si „trecutului comunist”- de care nu ea este vinovata ? De ce nu este respectat art.21(la fel ca multe altele) din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, nici acum,cand aceasta este obligatorie,nu facultativa ?

    • Deceneu says:

      Democratia nu s-a impus peste tot in lume din motive de cultura, dar si din cauza ca autoritatile nu agreeaza democratia pentru ca le pune in pericol pozitia.
      Are si traditia influenta ei, pentru ca manipularea celor care boicoteaza democratizarea, prinde pe fondul mentalitatii.

  4. marius says:

    Update: S-ar putea sa ma fi inselat in ceea ce scriam mai sus si sa fi devenit („noi”,ca Stat),pe nesimtite- as putea spune-un fel de garant al democratiei ex-sovietice. Adica, <> – am citit (cu mandrie) pe undeva. Poate ca vom fi si decorati, pana la urma…

  5. marius says:

    Dupa „Adica”,intre ghilimele,scriam ca <>

  6. marius says:

    „Vicepresedintele american Joe Biden a atribuit Romaniei rolul de a veghea la democratizarea Ucrainei,Moldovei si Georgiei”

  7. Deceneu says:

    Daca ne comparam cu Ucraina si Moldova aparem mai democrati, dar daca ne comparam cu Polonia, Ungaria si Bulgaria probabil suntem pe ultimul loc.
    Afirmatile lui Biden sunt „diplomatice”, pentru a da satisfactie orgoliului romanilor a facut o comparatie care sa ne avantajeze.

  8. marius says:

    Da,mai ales daca avem in vedere originalitatea democratiei noastre… spuneam ca poate vom fi „decorati”. Post mortem.

%d blogeri au apreciat asta: