Paralele in spirala

Comunismul romanesc a evoluat oarecum diferit de cel al vecinilor, respectiv a adoptat o pozitie mai independenta fata de Moscova, dar a impus un regim mai sever in interior, cu un cult al personalitatii puternic si libertati cetatenesti mai mici decat in tarile vecine.
Dupa ’68 regimul a contractat credite pentru industrializarea fortata, si le-a consumat pe investitii uzate moral.
Tarile din spatiu CAER aveau regimuri mai supuse fata de Moscova, dar populatia se bucura de libertati mai mari dacat romanii, atat in ce priveste exprimarea, cat si circulatia persoanelor.

Atunci nu aveam de ales.
Dar acum?
Acum am facut un pas, avem dreptul sa alegem.

Basescu si PDL-ul urmeaza politica lui Ceausescu, adica se pozitioneaza in opozitie cu Rusia, dar practica in interior politica agresiva de forta. E clar ca si el si anturajul au tendinta de dominare prin forta. Cauta pretexte sa ia masuri draconice si le vor gasii in miscari de strada declansate de criza sau provocate chiar de putere.
Regimul personal al lui Basescu a contractat credite sa cumpere pacea sociala, victoria electorala si sa satisfaca lacomia clientelei si a celor care-i aranjeaza realegerea.

Geoana si Iliescu probabil la sugestia lui Hrebenciuc si a altor nostalgici, cersesc bunavointa si protectia Moscovei, deoarece considera ca Rusia va juca in continuare un rol important in Europa si in lume.
Economia e mai mult decat vulnerabila, si politicienii considera ca ajutorul poate veni de la UE sau de la Moscova. Probabil ca politicienii stiu care-i situatia si sunt cu „morcovul” infipt in partea dorsala.

Suntem la o rascruce.
Avem posibilitatea sa alegem intre:
– un regim cu manifestari ceausiste, cu tendinte de autoritarism, care promoveaza un cult al personalitatii, cu o pozitie agresiva anti-ruseasca, si
– o clasa politica socialista, care face curte liderilor rusi si incearca sa ne mentina sub influenta „luminii de la rasarit”.

Spirala istoriei e cinica, ne pune sa alegem intre doua rele, de parca am fi condamnatii care au de ales metoda prin care vor fi lichidati.

Dificila alegere!

Anunțuri

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

8 Responses to Paralele in spirala

  1. Părerea mea este că întreaga noastră clasă politică este mai degrabă socialistă. Toate partidele propun un stat foarte puternic, asistenţial. Micile diferenţe sunt în gradele de libertate oferite „micii iniţiative private”. PD doreşte subordonare totală şi conservarea proprietăţii statului pentru a fi utilizată de Partid, PSD urmăreşte trecerea proprietăţii statului în mâinile alor săi, îi ignoră pe ceilalţi atâta timp cât nu „deranjează”, PNL are grijă de ai săi şi îi lasă liberi pe ceilalţi, străduindu-se să nu-i deranjeze (decât dacă interferează cu oamnii proprii).

    • Deceneu says:

      Clasa politica urmareste o polarizare de tip latino-american, care sa le asigure permanentizarea la putere.
      Asta nu-i politica socialista sau social-democrata de tip scandinav, este un capitalism rapace si clientelar de inspiratie bolsevica.

  2. marius says:

    Da, la noi nu a avut loc „dezghetul” prezent in tot restul tarilor comuniste, iar cetatenii Romaniei au fost tinuti sub teroare de sceleratii regimului, acestia gandind ca trebuie sa-si plateasca astfel bruma de bunastare care le era asigurata. Acum, macar au motive intemeiate pentru „inghetul” vesnic al Romaniei.
    Da, acum am facut pasul prin care avem dreptul sa alegem. Daca prefacatoria actuala se poate numi alegere… Sau, daca trebuie sa aleg intre cei care omoara cu pistolul, cei care o fac prin infometare, expropriere sau alte mijloace specifice. Urmatorul pas ? Peste vreo cateva zeci de ani, in deplina cunostinta de cauza (asa cum ar trebui sa fie acum, de fapt)…
    Economia este mai mult decat vulnerabila ? Care economie ?
    Suntem la o rascruce ? De drumuri paralele,poate, care duc in acelasi loc. Nicaieri,adica unde au dus toate drumurile „revolutiilor glorioase”. Dificila alegere, intr-adevar.
    In legatura cu „capitalismul” sunt de acord cu adjectivele dvs. Numai ca eu nu l-as numi capitalism, ci…capitalizare (glorioasa, eventual).

    • Deceneu says:

      Alegem sa mentinem in echilibu sau sa dezechilibram actualul echilibru de forte (vezi comentariu de mai jos).

      • marius says:

        Am vazut comentariul, dar nu stiu daca a mentine in echilibru sau a dezechilibra „actualul sistem de forte”(bine spus!) ar putea avea vreo relevanta, in conditiile date. Spun asta plecand de la ceea ce ar trebui sa constituie baza puterii unui stat si cum este inteleasa aceasta „baza” de catre stat… Asta, deoarece exact din acest loc ii incepe legitimitatea, atat in ochii „supusilor”, cat si in cei ai celorlalti „jucatori” pe scena politica a lumii. Acum,daca stau sa ma gandesc bine, poate ca pe acest stat nu-l prea intereseaza ochii altcuiva decat ai lui proprii si de aceea nu observa grotescul oglindit in ai celorlalti -supusi si jucatori, deopotriva. Dar, poate ca ma insel eu si nu trebuie decat sa asteptam rezultatul alegerii, deoarece premisele sunt cunoscute, ca sa zic asa…

  3. Alegerea de care vorbeşti este cred, totuşi, o falsă dihotomie. Avem de făcut o alegere care nu este binară, iar clasa politică nu se va schimba, ci doar Preşedintele şi probabil Guvernul.

    Dacă scăpăm de băsescu, ne putem uşor gândi la mai multe configuraţii ale viitoarei puteri. Şi cred că ceea ce ne aşteaptă este mai degrabă o politică de centru, decât una socialist-moscovită.

    • Deceneu says:

      PD-L-ul fara presedentie este un zero barat.
      1. Daca ramane Basescu Presedinte, atunci partidele parlamentare mici vor avea doua optiuni la guvernare, cu PD-L sau cu PSD si o a treia optiune in opozitie ca urmare a asocierii PD_L si PSD la guvernare.

      2.Daca scapam de Basescu balanta se inclina spre PSD si orice varianta guvernamentala va lua in calcul PSD-ul.
      Practic echilibru de forte actual se va distruge in varianta a doua.

  4. 1) Nu cred că modelul sud-american este cel mai potrivit, cred că mai degrabă avem o evoluţie minimală a sistemului comunist întru democratizare, cu PD cel mai aproape de PCR, PSD cu un pas înainte spre modernizare şi PNL cu doi.
    2) Prin eliminarea lui Băsescu sunt şanse ca sistemul politic instabil în trei + 1 să se transforme într-unul echilibrat de doi + 1 (UDMR şi minorităţile). La modul teoretic, PD ar trebui să dispară, dar buna organizare administrativă şi existenţa unui lider post-Băsescu face ca el să aibă mai multe şanse de reuşită decât PNL ca opoziţie la PSD, mai ales dacă PNL intră la guvernare cu PSD după alegeri. Situaţie în care vom ieşui oarecum din paradigma „stânga-dreapta” şi vom intra într-una de tip „conservator vs. liberal”, cu PSD în rol suprinzător de „agent al modernizării”.

%d blogeri au apreciat asta: