Partidele si motiunile.

In partidele romanesti se poarta alegerile pe echipe care sustin motiuni.

E bine sau e rau?
Depinde cum se fac alegerile, pe sistem majoritar sau pe sistem proportional.

Constat ca de regula, ideea de motiune este asociata cu ideea ca toate functile de conducere sa fie preluate de echipa motiunii castigatoare, castigatorul ia totul, ca in sistemul electoral majoritar.
Un partid care sustine sistemul electoral proportional ar fi penibil ca la alegerile interne sa adopte un sistem pe care-l dezavueaza.

Ce se intampla cu cei care pierd in sistemul majoritar?
Devin frustrati, nu se implica in activitati, critica decizile celorlalti, tensiunile centrifuge si erodarea partidului cresc.
Pentru a evita tensiunile interne, conducerea unui partid trebuie sa respecte structura optiunilor din partid asa cum Parlamentul trebuie sa respecte structura electoratului.
Sigur motiunile ar fi utile pentru competitie, pentru ca memebrii partidului sa poata vota strategii.
Sistemul majoritar este singurul posibil cand exista in joc un singur post, la presedinte si primari. In situatia cand sunt mai multe posturi ar fi o lipsa de faire-play si chiar nedemocratic, sa nu se accepte reprezentarea minoritatii in organismul de conducere.

Motiunile nu trebuie sa fie corelate cu oamenii care vor ocupa functii de conducere.
Cine afirma ca sustinatorii care agreeaza sau promoveaza o motiune trebuie sa ocupe si functii de conducere ca sa nu fie boicotata strategia, inseamna ca recunosc ca organismele de conducere dupa alegeri nu se mai afla sub nici un control, ca sunt „ca bolovaniii in panta” si pot face ce vor muschii lor.
Daca-i asa atunci e o problema de organizare si de statut si trebuie rezolvata problema respectiva, sa prevada proceduri prin care sa monitorizeze activitatea organismelor de conducere, si daca nu se tin de directia votata de congres, fie se schimba conducerea, sau se organizeaza un congres si schimba strategia.
A conduce nu insemana a decide.
In politica a conduce presupune organizarea de dezbateri si consultari si aprobarea deciziei prin vot, cel putin la decizile importante cu impact pe termene lung. Sigur dezile operative si minore se iau la varf.

Ca principiu polarizarea conducerii nu-i o masura buna. Ea duce la autoritarism si la fragmentarea partidului.
Democratia aspira la consens si cand nu-i posibil consensul se apeleaza la majoritate.

Daca voteaza strategii membrii partidelor ar trebui sa aiba si garantia ca ele vor fi respectate, sa nu se intample ca in PNTCD, unde Milut a castigat cu o motiune anti-PD-L si apoi a facut alianta cu PD-L-ul.
Un asemenea derapaj trebuie sa fie santionat prin statut, respectiv daca cei care castiga isi schima strategia sa fie obligati sa o valideze printr-un congres sau referendum intern.
O schimbare de strategie trebuie sa fie echivalenta cu o demisie a conducerii.

Alegerea persoanelor fara a sti ce intentii au, este un cec in alb si nu se poate numii alegere.
Cine nu adera la un grup nu va prinde post in conducere, ceea ce-i o mare prostie. Ii obliga pe cei care nu agreeaza „bisericutele” fie sa adere la cei mai putin antipatici fie sa nu candideze.
Cu ideea asta se promoveaza tocmai cei care trag sfori in culise si sunt scosi din cursa cei care sunt neafiliati la grupari din PNL.
Daca se insista ca alegerea membrilor organelor de conducere pe motiuni, ar fi benefic pentru partide sa aiba in conducere un numar de posturi care sa fie ocupate de candidatii fiecarei motiuni, functie de voturile colectate. Cu alte cuvinte grupurile sa-si stabileasca lista de candidati si de acolo se califica un numar de candidati functie de rezultatul obtinut, asta daca se mentine ideea de alegeri a conducerii sa respecte structura ideologica.

Ar fi util ca dezbaterea motiunilor sa se faca in intregul partid, sa se organizeze un referendum intern, si situatia votului sa fie centralizata la congres.
In acest fel decizia nu se mai ia numai de delegatii desemnati, o iau toti membri partidului si nu mai sunt posibile negocierile si „targuielile” dintre liderii locali si candidatii de la centru.
Tehnic nu este dificil, este o forma de participare directa si o forma de decizie descentralizata.
Exista posibilitatea ca anumiti lideri sa atraga voturi chiar daca ideile sunt mediocre, dar efectele negative sunt mai mici decat daca o echipa ia toate functile de conducere.

Democratia se cultiva si se experimenteaza in partide.
Daca in partide este rezistenta la democratie, si la guvernare va fi rezistena la transparenta si la dialog.

Anunțuri

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

10 Responses to Partidele si motiunile.

  1. De data asta, eu tind sa „merg pe mana” motiunilor. Daca in materie de guvernare proportionalitatea e cuvantul de ordine, un partid are alte coordonate. Cam ca o firma, in mintea mea. O echipa de conducere care trage in directii diferite duce o firma la faliment (proiecte majore nu pot fi implementate din cauza neintelegrilor din CA); la fel si aici. O echipa unidirectionata macar functioneaza, in loc sa se saboteze din interior.

    Da, exista riscul ca echipa aleasa sa o dea de gard. Dar pentru asta exista congresele extraordinare. Ar mai fi si cum se pot ele convoca, iar aici intram in discutii despre statut… mult prea lungi pentru un simplu comentariu.

    Partidele actuale nu sunt nici transparente, nici democratice. Sunt colectii de gasti. Asadar, a astepta de la ele responsabilitate, transparenta si democratie… e utopic, indiferent daca e vorba de viatat interna sau de guvernare.

    • Deceneu says:

      Cu sistemul motiunilor cei care nu vor sa adere la o „gashca” nu pot candida.
      Ar trebui sa existe si „motiunea celor fara motiune”. 🙂

      Acum serios vorbind, daca un organism de conducere traseaza o directie, de ce ar sabota-o cei care nu cred in ea?
      Apoi exista sistemul stabilirii obiectivelor, a termenelor si sanctiunea daca ele nu sunt atinse.

      Politica trebuie sa fie unitara, dar asta nu implica sa dai toata puterea unui curent de opinie.
      E ca si cum am da toata puterea unui partid si daca o da in bara sa-l schimbam, printr-un sistem care sa permita alegerile anticipate convocate de un numar de catateni.
      Nu stiu daca-i o solutie.

      • Tocmai c-am spus: partidele nu pot fi comparate cu guvernarea (din p.d.v.-ul discutat).

        De ce ar sabota unii care nu cred directia politica? D-aia, pentru ca omul e om, cu ciudele si ranchiunele lui. Am vazut asta intamplandu-se in firme; de ce ar fi partidele altfel?

        De-aia, cand se schimba un director general, noul om isi pune echipa. Ca sa nu se trezeasca cu gherila interna. Same here, ca sa zic asa.

        • Deceneu says:

          Eu am pledat mereu pentru monitorizarea si evaluarea oamenilor in functii, tocmai pentru ca sa nu actioneze dupa interesele lor, sau sa nu stea un incompetent pe post. Daca ai program stabilit, ai criterii si proceduri de evaluare, nu mai este posibila actiunea arbitrara.
          Directorii de care amintesti sunt la fel cu directorii care te judeca dupa ora la care ai venit si ai plecat de la servici, care nu-s capabili sa evalueze ce faci.
          Nu cred ca trebuie gandita o conducere in ideea ca liderii sunt incompetenti si sistemul nu are proceduri de functionare, desi acuma asta-i situatia in toate partidele.

  2. cosmin says:

    absolut de acord, sistemul primarelor americane trebuie de urgenta implementat la nivelul partidelor pentru competitii intra-partid si pentru functii publice, alese sau numite

    • Deceneu says:

      Ar fi utila o legiferare a minimei democratii interene de partid, pentru ca un partid sa poata fi avizat.
      Restrictia cu extremismul are stacheta prea jos.

  3. Dan Patrascu says:

    Sunt total de acord cu ideea ca daca grupul de conducere validat prin motiune isi schimba strategia trebuie sa dea socoteala si sa primeasca acceptul unui for superior care ar aduna toti liderii din filiale. Eu as fi chiar mai drastic si as spune ca ar trebui sa-si dea demisia 🙂

    Pe de alta parte eu cred ca sistemul acesta ar fi mai bun, cu conditia ca preseitele care isi numeste echipa sa o faca intr-un mod responsabil.

    • Deceneu says:

      O masura prudentiala trebuie sa mearga pe ideea ca nimeni nu este responsabil, si atunci trebuie responsabilizat prin monitorizarea activitatii si corectarea deficientelor.

  4. transildania says:

    sunt de acord.
    -un partid care pretinde sa apere in politica „mare” reprezentarea proportionala, principiul separarii puterilor, parlamentarismul, nu poate avea un statut nedemocratic in care toti membrii conducerii permanente sunt alesi in grup la propunerea presedintelui. Trebuie sa existe si acolo majoritati si minoritati, o reprezentare proportionala. In care majoritatea respecta minoritatea si invers, si fac echipa.
    – de acord si cu sanctionarea imediata a liderilor daca acestia fac contrariul celor anuntate, trebuie sa existe posibilitatea de sanctiune rapida prin congres extraordinar.
    -si ultimul punct e corect, aceste motiuni, propunerile de motiuni ar trebui formulate inca cu o luna inainte de congres, sa fie facute cunoscute membrilor, astfel incat si alegerea delegatilor sa se faca in cunostiinta de cauza, iar delegatii sa aiba un mandat destul de ferm, sa reprezinte optiunea bazei
    As mai adauga sau sugera ca:
    -(daca tot se vorbeste de un nou statut) acesta sa fie mai democratic in comparatie cu celelalte partide, si de exemplu sa prevada un congres regulat anual. Asa cum se intampla in Marea Britanie, unde exista chiar doua congrese anuale, unul mic de primavara si unul mare toamna. Un congres regulat anual (pe langa cele extraordinare) nu este un dezavantak, ci ofera sansa oxigenarii cu idei noi si oameni capabili.
    – la congres trebuie dezbatute mai des si subiecte programatice, pe domenii (economie, invatamant, justitie, reforma constitutionala etc), nu doar intrebarea „vrem sau nu la guvernare”? Sau ” ne aliem mai bine cu x sau cu y”, „de ce nu intram la guvernare cu y”?
    -la fel si in forul de conducere, mai ales ca partid de opozitie, raspunderile trebuie impartite pe domenii politice, dupa exemplul „shadow cabinet”, „shadow ministry” din Uk.

    • Deceneu says:

      Partidele romanesti sunt in epoca de crestere de cautare a identitatii si de perfectionare a functionalitatii, asa ca ar fi necesar sa aiba congrese anuale.

      Ar fi democratica si o conducere cu 4-5 vicepresedinti, care sa devina presedinti prin rotatie.
      Statutul regulamentul de functionare si programele/politicile strategice ar trebui sa faca obiectul dezbaterilor non-stop, si la congres sa se adopte strategiile si modificarile statutare.

%d blogeri au apreciat asta: