Regionalizarea.

Regionalizarea se incadreaza la butada Drumul spre Iad este pavat cu intentii bune.” (Saint Bernard de Clairvaux).

Masura poate fi buna sau proasta, dar efectele nu depind atat de cum sunt trasate granitele regiunilor, depinde de ce atributii vor avea autoritatile si dupa ce lege vor functiona.
Romania are „traditie” in adoptarea formelor organizatorice care nu functioneaza, de la Parlament la puterea judecatoreasca, si asta nu din cauza ca nu ar fi cadrul organizatoric bun. Nu functioneaza pentru ca in cadrul organizatoric nu s-au implementat mecanismele care sa motiveze, sa responsabilizeze functionarii sa duca la indeplinire menirea pentru care a fost creeat cadrul organizational.

Din pacate in cazul regionalizarii discutile se opresc la impartirea teritoriala. Ce judete se vor asocia si cate regiuni vor fi, adica exact aspectele cu cea mai mica relevanta, asa cum in politica toata discutia se concentreaza pe oameni in loc sa se axeze pe functionalitatea institilor si pe programele partidelor.

Sigur in trasarea regiunilor conteaza mult drumurile de acces. Nu poti pune in aceeasi regiune, judete despartide de munti fara drumuri de acces intre ele. Caile de transport care s-au creionat in decursul veacurilor ar trebui sa formeze baza trasarii regionale, deoarece cetatenii trebuie sa ajunga cat mai usor la centru. Capitala regiunii este bine sa fie plasata cat mai central si de preferat la un nod de cai de transport dispuse radial.

Sursa cursdeguvernare.ro

Concret la propunerea PDL privind resedintele de regiuni, Constanta este plasata departe de Vrancea sau Buzau. Buzaul putea fi inclus alaturi de Prahova cu centrul regional la Ploiesti, mult mai bine plasat decat Targoviste, care nu este la intersectia marilor drumuri.
E dificil pentru un cetatean din Covasna sau Harghita sa ajunga in Alba-Iulia, situata la marginea regiunii. Ar fi mult mai usor de ajuns in Sighisoara, situata la o distanta acceptabila de celelate centre judetene si cu drumuri radiale in toate directile, Sibiu, Brasov, Tg Mures, M Ciuc, Alba-Iulia.

Cea mai importanta problema ramane descentralizarea atributilor si forma prin care cetatenii pot decide asupra celor care conduc regiunile.
O mare importanta o are mecanismul de gestiune a resurselor.

Cum functioneaza adminstratia si ce urmareste puterea?
Acum o parte din impozite si taxe se colecteaza la adminstratile locale, si cea mai mare parte se centralizeaza la Bucuresti de unde se redistribuie clientelar de sus in jos.
Puterea de la Bucuresti are de negociat cu 41 de sefi de consilii judetene sau prefecti, si de multe ori se repartizeaza fonduri direct oraselor sau prin companiile nationale direct catre cei care construiesc sosele in teritoriu.
Puterea de la Bucuresti vrea un numar mai mic de decidenti, asa cum vrea un numar mai mic de parlamentari, ca sa poata manipula mai usor fondurile dirijate spre clientela.
In consecinta daca sistemul repartizarii fondurilor bugetare se mentine, regionalizarea este ca o „irigare” a coruptie.
Distanta intre comune si centrul de regiune se mareste, numarul celor care depind de regiune creste, coeziunea scade, rezistenta la coruptie se diminueaza, posibilitatea de a diviza si a antagoniza agentii comunali creste. Distanta intre comune si autoritatile regionale devine mai slaba si relatia intre autoritatile regionale si conducerea centrala devine mai puternica, mai functionala.
Vom asista la o centralizare a deciziei, sub „paravanul” descentralizarii, ceea ce ar fi in logica gandirii militaro-FSN-iste.

Ce ar presupune reforma functionarii adminstratiei regionale.
Pentru ca sa nu se intample cele de mai sus trebuie sa dispara mecanismul redistribuirii de sus in jos.
Descentralizarea ar presupune ca resursele sa nu mai ajunga la Bucuresti pentru a fi redistribuite spre regiuni, si capitala sa primeasca o cota de la regiuni pentru cheltuielile centrale: armata, ministere, si celelalte institutii centrale, cu o organigrama mult mai mica.
Redistribuirea catre zonele sarace, sa se faca dupa criterii stabilite de un organism central (Parlament) in cazul transferurilor intre regiuni, respectiv regional ales de cetateni pentru transferuri intre comune, asa cum sunt consilile locale. Ponderea regiunilor in consiliu regional poate fi numarul de alegatori, dar si puterea financiara, respectiv o regiune cu contributie financiara mai mare sa beneficieze de un coeficient supraunitar.
Eu sunt adversar al avizelor si repartizarilor arbitrare sau decise de o majoriate.
As desfinta toate avizele sanitare, de PSI, de mediu etc…
Ar trebui sa existe norme si controale. Cine nu respecta normele suporta sanctiuni pana la suspendarea temporar sau definitiv, a dreptului de a presta activitatea respectiva.
Cel sanctionat sa poata contesta in instanta si inspectorii sa fie obligati sa probeze incalcarea normelor.
La fel eventuale criterii de repartizare a bugetelor pe comune ar trebuie sa existe prioritati stabilite de un organism ales, si adminstratia sa execute bugetul pe baza criterilor. Un mecanism de repatizare ciclica pentru cazul cand nu-i eficient sa repartizezi la toata lumea unitar. Spre exemplu daca intr-o comuna se fac investitii in utilitati, in anii urmatori vor beneficia alte comune care nu au avut asemenea investitii, iar numarul comunelor dintr-o zona/judet sa fie proprtional cu numarul locuitorilor.
Parlamentul nu ar mai putea repartiza fonduri catre biserici, sali de sport, aeroporturi, aceste obiective de investitii fiind de competenta regiunilor.

UPDATE
1. Se fac regiuni conduse de un guvernator numit de guvern ca prefectul, sau vor fi „dotate” cu organism de decizie eligibil? Eu am mers pe ideea ca daca se vor denumi tot judete vor pastra functile si organismele judetene, respectiv consiliu judetean si prefectul ca guvernator.
2. Vor avea regiunile dreptul sa stabileasca proprile politici fiscale sau politica fiscala o sa fie unitara si centralizata? Nu cred ca Bucurestiul va accepta ca fiecare sa-si faca politica fiscala.
Daca politicile fiscale vor fi centralizate in ce mai consta autonomia?
Daca se fac numai ca sa absoarba fonduri, nu cred ca vor absorbii mai mult decat costurile cu reorganizarea.
3. Reorganizarea adminstrativa poate sa puna oameni pe drumuri daca face economie la aparatul functionaresc, sau poate sa descentralizeze servicile pana la nivel de comuna.
Imaginati-va ca daca aveti o problema cu pensia va duceti la primarie si o rezolvati, sau daca aveti nevoie de un certificat fiscal se poate rezolva la primarie. Asata presupune ca functionarii de la comuna sa aiba acces la bazele de date ale Casei de Pensii, Casei de Sanatate, Directia Finantelor Publice judeteana sau centrala etc..
In situatia respectiva drumurile se vor reduce, dar aparatul functionaresc probabil se va marii prin descentralizare.
Aceste servicii trebuie sa fie puse in functiune inainte de a desfinta judetele.
Sunt multe aspecte care trebuie discutate.

Nu cred ca legea adminstratiei va duce la descentralizare.
Cred ca ea va fi utilizata pentru un control centralizat mai bun al fondurilor destinate regiunilor. Baronii locali au fost scapati de sub control si Basescu cauta o solutie sa-i puna sub tutela Bucurestiului. Asta se va putea observa prin evitarea dezbaterii in mass-media a modului in care va functiona puterea regionala, atributile ei si relatia cu Guvernul. Dezbaterea va fi deviata spre componenta regiunilor si in special spre regiunea „Tinutului Secuiesc”.

Drumul spre Iad este pavat cu intentii bune.” (Saint Bernard de Clairvaux).

Anunțuri

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

6 Responses to Regionalizarea.

  1. Majoritarul says:

    Daca prin desfiintarea de unitati medicale am ajuns la situatia in care bolnavii trebuie sa mearga, in unele cazuri, 100km pentru a fi consultati sau tratati, ce scuza au cei sanatosi?
    Asa ca nu este nici o problema sa trebuiasca sa mergi 50km ca sa iti schimbi cartea de identitate, pasaportul sau sa iti platesti impozitele.
    Ce se afla in spatele acestei initiative care acum cateva zile era pusa in „carca” UE? Pai e simplu, se reduce numarul de primarii, prefecturi astfel incat pe noile regiuni PD-L sa aiba prima sansa. Pe de alta parte UDMR primeste ceea ce isi doreste de multa vreme, propria ei regiune si chiar un pic mai mult.
    Unde mai pui ca vin si o gramada de bani pe ruta POPULATIE->BUGET prin necesitatea schimbarii documentelor si a altor acte.

    • Deceneu says:

      Eu nu mi-am pus problema costurilor documentelor, care am considerat ca e de datoria statului sa le suporte, dar mi-am pus problema cu zilele libere pentru a rezolva preschimbarea lor. 🙂
      Sigur costurile chiar suportate de buget tot noi le suportam in final.

  2. dragon says:

    Mi se pare si mie foarte aiurea ca regiunea Centru are ca centru de regiune Alba Iulia. Si eu stau in BV, daca as sta mai departe mi s-ar parea si mai aiurea. Dar macroregiunile acestea la nivel de fonduri europene exista de cand am aderat, singura schimbare ar fi oficializarea lor si in .ro

    • Deceneu says:

      Exista prevazute in lege, dar nu au atributii. De la declararea lor in lege si pana la inzestrarea cu drepturi si raspunderi mai este cale lunga si asta-i cea mai mare problema.
      Se fac regiuni conduse de un guvernator numit ca prefectul numit de guvern, sau vor fi „dotate” cu organism de decizie eligibil?
      Vor avea dreptul sa stabileasca proprile politici fiscale sau politica fiscala o sa fie unitara si centralizata?
      Daca politicile fiscale vor fi centralizate in ce mai consta autonomia?

  3. Bibliotecaru says:

    Numai când mă gândesc că năzbâtia asta va duce la modificarea cardurilor de identitate, şi tot felul de alte acte, cum stă bine oricărei schimbări… mi se urcă sângele în cap. Pe de altă parte, dacă regiunile se vor numi voievodate, cu siguranţă că mă voi face voievod. De mic visam să ajung voievod şi să mă bat cu popoarele năvălitoare, călare şi cu pletele în vânt, fluturând deasupra capului paloşul degrabă omorâtoru de duşmanu… Singura mea grijă este să nu chelesc între timp.

    PS. Statul nu înseamnă domnul Boc. Preţul documentelor îl vom suporta tot noi.

%d blogeri au apreciat asta: