Centralizare – descentralizare !

Economia unei tari poate fi administrata centralizat prin intermediul ministerelor organizate pe domenii(sectoare), sau descentralizat de catre autoritatile locale/regionale.
– O economie centralizata se conduce dupa strategii sectoriale, pentru agricultura, industrie, comert, turism etc..
– O economie descentralizata se conduce de catre autoritatile regionale dupa strategii de dezvoltare locale complexe.
Fiecare regiune este organizat ca un minisistem sau subsistem economic. Fiecare regiune incearca sa vanda cat mai mult si sa cumpere cat mai putin pentru a se dezvolta.

Sistemul comunist a fost un sistem puternic centralizat si el s-a conservat in Romania si dupa ’90, dar fara sa existe strategii de dezvoltare sectoriale. Daca pe unii nu i-a convins esecul centralizarii anterioare lui ’90, poate esecul de dupa ’90 sa le demonstreze ca economia centralizata nu-i performanta.

Marile societati comerciale, subordonate si conduse direct de ministere, au fost inchise rand pe rand, fara sa se incerce revitalizarea si retehnologizarea lor. Disponibilizarile de personal facute in numele „eficientizarii” s-au dovedit inutile. Puterea a demonstrat o indiferenta si o indolenta greu de explicat, indiferenta care nu ar fi fost posibila daca societatile erau subordonate autoritatilor locale.
Daca societatile erau adminstrate de puterile locale, multe erau salvate, pentru ca liderii locali in dorinta de a se mentine la putere erau motivati sa se ocupe de locurile de munca ale alegatorilor. Pe cei de la Bucuresti nu i-au interesat locurile de munca din Iasi, Cluj, Craiova, Brasov sau Timisoara.

Strategiile regionale nu au cum sa existe fara autonomie locala.
Ca sa-ti faci proiecte investitionale pe 3-4 ani ai nevoie de certitudinea finantarii. In conditile in care finantarea vine de la Bucuresti, discretionar si aleatoriu, autoritatile locale nu au nici o certitudine si nu se pot angaja la investitii pe termen lung. Nu au certitudinea finantarii nici cei de la Bechtel care au contract cu clauze penalizatoare.
Oricand un premier ca Boc poate sa spuna: „stiti nu sunt fonduri”.
Pentru ca autoritatile locale/regionale sa aiba certitudinea finantarii, ar trebui ca toate veniturile sa fie colectate local, sa se transmita la capitala doar o cota necesara institutilor centrale si eventual o contributie pentru finantarea regiunilor ce nu au venituri minime.
Resursele subsolului ar putea fi considerate venituri nationale, ceea ce ar face ca fiecare regiune sa aiba PIB-ul functie de valoarea produsa.

De ce un sistem descentralizat?
1. Cauza principala a coruptiei o constituie centralizarea si redistribuirea veniturilor.
Desfintand fluxurile financiare din teritoriu spre capitala si redistribuirea clientelara inapoi in teritoriu, dispare sursa coruptiei, banii.

2. Descentralizarea introduce competitia intre regiuni si competitia reprezinta „motorul” evolutiei. Un stimulent al competitie este si sentimentul de mandrie locala.

3. Daca regiunile vor colecta impozitele si taxele, vor fi interesate de o buna colectare. Acum nu au nici un interes sa ia impozite de la „amicii” agenti comerciali locali, sa le trimita la Bucuresti pentru a fi redistribuite la altii. Asa cum firmele incearca sa diminueze profitul si autoritatile locale incearca sa impoziteze cat mai putin firmele locale.

4. O economie cu mai multe subsisteme relativ independente este mai stabila decat una centralizata, asa cum o constructie cu mai multi piloni rezista mai bine la cutremure decat una construita ca o „ciuperca”.
S-a vazut zilele trecute cand s-a dat in functiune sistemul informatic al sanatatii, ca a fost paralizata toata tara. Daca sistemul era distribuit pe 5-6 servere in teritoriu ar fi fost afectati cei deserviti de un server, sau poate nici ei daca exista un sistem automat de redirectare.

5. Adminstratorii resurselor bugetare sunt mai responsabilizati daca sunt mai aproape de cetateni, pentru ca cetatenii pot sa supravegheze mai bine si sa reactioneze mai prompt.
Cetateni au dubla calitate de finantatori prin impozite si taxe si de beneficiari a acestor sume colectate la buget. In ambele ipostaze cetatenii trebuie sa aiba posibilitatea sa influenteze pe cei care administreaza fondurile.
Puterea fara controlul celor care suporta efectele decizilor nu este o putere responsabila.
Daca esti nemultumit de politica investitionala a autoritatilor locale, iesi la un protest organizat la sfarsit de saptamana, dar daca (i)responsabilii sunt la Bucuresti, nu prea iti vine sa te deplasezi pana in capitala.

6. Intr-un sistem centralizat controlul este de sus in jos, pe cand intr-un sistem descentralizat functioneaza controlul de jos in sus care-i mult mai eficient.
Controlul ierarhic nu functioneaza, pentru ca, cei de la Bucuresti depind electoral si financiar, de cei pe care-i controleaza, de baronii locali.
Daca o sa fie control de jos in sus pe principiul, „eu platesc eu controlez cum ai cheltuit banii”, atunci baronii locali vor dispare.

7. Descentralizara ar relansa o mass-media regionala, cu informari despre probeleme si evenimente regionale. Descentralizarea media ar fi unul din cele mai importante castiguri pentru democrtie, pentru ca actuala presa puternic centralizata si politizata, face dezinformare.

Cum ar putea functiona controlul de jos in sus!
La comune, consilierii din fiecare comuna sa fie obligati sa prezinte bugetul in fata cetatenilor, atat planul de investitii cat si investitile efectuate.
Ar mai avea curajul sa se prezinte in fata cetatenilor sa le spuna ca au dat banii pe aberatii, sau ca nu stiu ce investitie a costat de 5 ori mai mult decat face?
La judete consilierii comunali sa controleze consiliul judetean in acelasi mod cum sunt ei controlati.
Adunarea consilierilor sa stabileasca prioritatile si criterile de angajare a cheltuielilor si autoritatile judetene sa fie executivul.
La regiuni la fel, consilierii judeteni sa stabileasca prioritatile, pentru ca ei finanteaza proiectele regiunilor, si sa controleze realizarea programelor.

Anunțuri

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

8 Responses to Centralizare – descentralizare !

  1. Descentralizarea sună frumos dar pe termen scurt şi mediu este nesustenabilă. Capitala produce 25% din PIB. Din restul ţării, Timişoara, Cluj, Sibiu, Braşov, Galaţi-Brăila, Constanţa ar putea susţine o regiune mică – maxim propriul judeţ şi eventual unul limitrof (nu am pus Piteşti, fiindcă tehnic vorbind, Dacia ţine de Mioveni; peste 3-4 ani s-ar putea adăuga Craiova; mai ar fi Ploieşti, discutabil). Restul capitalelor de judeţ abia se susţin, ce să mai vorbim de oraşe secundare gen Hunedoara, Roşiori, Turnu Măgurele, Făgăraş, Slatina etc. La nivel de comune, doar 25% se pot susţine singure.
    Regiunile de dezvoltare (cele 8 europene) sunt nesustenabile din punct de vedere al coeziunii sociale, fiind trasate la vremea respectivă doar ca să iasă egale la PIB. De aceea, ele nu pot fi viabile. Dacă s-ar face o reorganizare administrativă bazată pe afinităţi şi istorie ne-am putea trezi cu euroregiuni incapabile să se susţină economic – de pildă Olt-Teleorman-Giurgiu-Călăraşi-Ialomiţa. Poţi adăuga aici Argeş, Prahova şi Dâmboviţa şi tot nu poţi să o faci viabilă economic, pe termen mediu.
    Descentralizarea poate fi utilă în domenii precum educaţie, sănătate, dar nu cred că la momentul actual este o maximă prioritate.

    • Deceneu says:

      Argumentul nesustenabilitatii financiare nu are relevanta, pentru ca toti marii contribuabili rapoarteaza si platesc impozitele la Bucuresti.
      Daca veniturile bancilor, ale companiilor de electricitate, gaze etc.. ar fi defalcate si impozitate pe judete situatia financiara ar arata cu totul altfel.
      Nu ai cum sa descentralizeze sanatatea si invatamantul daca nu ai si sursa de finanatare certa, respectiv locala.

  2. Deceneu :
    Argumentul nesustenabilitatii financiare nu are relevanta, pentru ca toti marii contribuabili rapoarteaza si platesc impozitele la Bucuresti.

    Păi tocmai că are cea mai mare relevanţă! Fără sustenabilitate financiară nu ai ce politici locale să dezvolţi fiindcă nu ai bani pentru ele. Faptul că multe companii au sediul financiar la Bucureşti nu este specific României, aşa se întâmplă în toate ţările, dar acolo s-au găsit soluţii. Nimic nu împiedică un oraş să convingă unul-două lanţuri de retail să-şi stabilească sediul central acolo.

  3. Deceneu says:

    Nu m-ai inteles sau nu ai vrut sa intelegi. Judetele sunt sustenabile financiar daca se schimba metodologia de evidenta a veniturilor, sa fie inregistrate acolo unde se realizeaza si nu in capitala. Veniturile si impozitele BCR din intreaga tara sunt inregistrate in Bucuresti. Daca veniturile ar fi inregistrate in fiecare judet, si ar plati impozite in fiecare judet, alta ar fi situatia sustenabilitatii.

  4. Nu înţelesesem asta, dar oricum este neadevărat. Dacă adăugăm veniturile realizate acolo nu se schimbă mare lucru, deoarece un judeţ sărac nu are capacitate economică suficientă pentru a genera afaceri foarte prospere. Majoritatea lanţurilor naţionale prezente acolo sunt mai mult pentru a marca prezenţa decât pentru a face afaceri serioase sau nici măcar nu sunt prezente. Ca să nu mai vorbim de faptul că sunt judeţe în care marile lanţuri de retail nu au ajuns (Teleorman, de exemplu, are doar un discounter şi atât, la Hunedoara sunt vreo 3 – Kaufland, Metro/Real, Carrefour şi parcă un bricolaj, dar acolo ai două oraşe foarte apropiate Deva şi Hunedoara şi „parcul de retail” este între ele, dar oricum orice cartier bucureştean are mai multe). ING are un singur birou în Teleorman şi în Hunedoara 2. În Dr. Taberei sunt 3, adică fix cât în cele 2 judeţe. Probabil situaţii similare sunt şi prin Giurgiu, Călăraşi, Vaslui, Harghita, Covasna… Era un raport SAR cu date interesante despre veniturile şi impozitele locale cu un clasament în funcţie de cât trimit la bugetul central şi cât primesc.
    România s-a dezvoltat disproporţional, iar criza economică a accentuat diferenţele. O descentralizare şi o creştere a autonomiei nu ar face decât să mărească aceste diferenţe şi să amplifice fenomenul migrator – care, la rândul lui amplifică creşterea diferenţelor.

    • Deceneu says:

      Raportul SAR porneste de la veniturile raportate dupa metodologia actuala, care-i distorsionata de locul unde se platesc impozitele si taxele, diferit de locul unde se realizeaza acele venituri.
      Judetele sarace nu produc, dar nici nu consuma foarte mult.
      Autoconsumul are pondere mare. Comunitatile locale isi asigura necesarul alimentar pe plan local.
      In Harghita si Covasna produsele lactate, cartofii, si produsele din carne sunt excedentare, ar putea aproviziona si alte regiuni. Taranii din Giurgiu, Calarasi ar putea sa ofere cereale si legume contra branzeturi si nici unii nici altii nu se duc in excursii sau concedii in strainatate sau in tari exotice.
      Nu au venituri mari dar nici consum extravagant.
      Practic Romania a intrat in criza din cauza risipei, a investitilor exagerate in imobiliare si din cauza lipsei investitilor in afaceri.

  5. Iorga Caius says:

    Probabil ca o descentralizare adevarata o sa modifice major nu numai aspectele economice dar si viata de zi cu zi a romanului nostru.
    Nu cred ca taranii care vor vinde in fata casei vor mai fi scutiti de taxe, deoarece primaria nu ar mai avea sursa de venit in satele in care agricultura e baza…
    Orasele care nu au dezvoltare economica vor fi interesate sa faca oferte atractive pentru investitori, iar decizia va fi a consililui local nu de la Bucuresti din minister….
    Pe termen lung va aparea o mare diferenta intre regiuni (unele vor avea dezvoltata agricultura, altele industria, etc) deci o strategia proprie va fi necesara, ceea ce nu e rau. Ma intreb totusi cand se va decide mutarea ministerului Agiculturi in Baragan de exemplu ;), cel de interne la Timisoara, s.a.m.d
    Sunt niste primi pasi pe un drum lung, totusi atentie mare cine face acesti primi pasi fiinca se poate modifica directia si sa umblam prin desert doua generatii in loc de una,

    • Deceneu says:

      Sunt convins ca daca era descentralizare multe fabrici de zahar sau de conserve ar fi fost in functiune.
      UE nu mai vrea sa faca afaceri cu statul corupt, motiv pentru care pretinde sa investeasca in autoritatile locale. Problema este ca si autoritatile locale sunt dupa chipul si asemanarea celor centrale. Ar trebui ca descentralizarea sa fie insotita si de reglementari prin care liderii alesi sa fie obligati sa supuna votului proiectele de buget, sa preia propunerile cetatenilor si sa le analizeze, si daca le resping sa o faca motivat.
      Ar fi utile doua intalniri pe an fata-n fata, intre alesi si alegatori.

%d blogeri au apreciat asta: