Penibilul in media nu are limite!

Analistul pe probleme de strategie militara si siguranta nationala Radu Tudor, l-a avut ca invitat la emisiune a din 9.07.2011, pe acad. Dinu C. Giurescu sa ne spuna la ce riscuri se expune Romania daca acorda „autonomie teritoriala pe criterii etnice”.
Emisiunea are doua ore si problema relatilor dintre romani si maghiari este in partea a doua min 1:00:00.

Daca autonomia este delimitata geografic atunci este pe criterii teritoriale, nu-i pe criterii etnice.
Daca ar fi pe criterii etnice atunci ar fi autonomie pe criteriul apartenentei la o etnie indiferent unde ar convietuii membrii ei. E ca si cum tiganii ar vrea autonomie, dar ei ne avand un teritoriu compact ar presupune sa aiba proprile instante de judecata, parlament si legi proprii. Asta inteleg eu prin autonomie pe criterii etnice.
Daca autonomia este aceeasi pentru cei din Harghita sau din Gorj, atunci nu-i autonomie pe criterii etnice, este aceeasi autonomie pentru toate regiunile indiferent de componenta etnica, cum a spus Basescu.

Emisiunea in partea a doua, dupa ce face o trecere in revista a istoriei si maghiarizarii fortate, a schimbarii numelor romanilor, critica cu vehementa regionalizarea, statutul minoritatilor si autonomia culturala.

Am un act de cumparare emis de autoritatile maghiare pe numele bunicului, unde numele si prenumele sunt maghiarizate, Georgy Ianos in loc de Gheorghe fiul lui Ion. Ce relevanta mai are asta pentru viitor si pentru relatile care trebuie sa existe intre mine si maghiari?
Sa-i reprosez lui György Frunda? De unde sa stiu ca nu este si el un roman maghiarizat? 🙂
Sa pretind ca maghiarii sa fie obligati sa vorbeasca romaneste pentru ca inainte de 1918 politistul care trecea pe la poarta bunicilor, batea in poarta si le striga sa vorbeasca in maghiara? Au trecut 100 de ani de atunci si avem pretentia ca am evoluat ca suntem mai toleranti.
Am facut paranteza ca sa demonstrez ca vorbesc din postura de urmas a celor care au suportat maghiarizarea fortata.
Nu spun comunistii ca fostii detinuti trebuie sa uite, sa ierte, sa fie toleranti cu tortionarii? Daca suntem toleranti cu „calaii in viata” si i-am improprietarit cu avutia tarii, de ce sa nu fim toleranti cu urmasii celorlati, urmasi care nu au nici o vina?

Ce pericol reprezinta cetatenii romani de nationalitate maghiara?
„Maghiarii nu se pot desprinde de imaginea regatului maghiar din timpul Sf. Stefan,.. asta-i modelul lor mental”, afirma academicianul. Pornind de la acest model ei vor sa strice frontiera de vest, „aceasta este esenta”. Maghiarii vor sa fie stat in stat!
Cum o fi functionand Elvetia atat de divizata si fara o putere centrala coordonatoare? Culmea este ca are cantoane cu populatie germana, dar nu vor sa se uneasca cu Germania, cum nici moldovenii nu vor sa se uneasca cu Romania.

Enclava asta a Tinutului Secuiesc reprezinta 4,4% din teritoriul tarii fara zacaminte si cu potential agricol aproape nul.

MONOGRAFIA JUDETULUI COVASNA
Situat aproape in centrul Romaniei (pe teritoriul sau se intretaie meridianul de 25° 45′ longitudine estica si paralela de 45° 45′ longitudine nordica), judetul Covasna se afla intr-o zona de contact a marii depresiuni a Baraoltului cu unitatile Carpatilor de Curbura.

Avand o suprafata de 3.705 km², reprezentand 1,6% din teritoriul tarii, judetul Covasna are ca resedinta municipiul Sfantu Gheorghe, situat in dreapta cursului raului Olt, si mai cuprinde 4 orase, 33 de comune cu 122 sate.

Suprafața totală a județului Hargita este de 6.610 kmp, reprezentând 2,8% din suprafața țării.
In Harghita exista 8 masive muntoase.

– Instrainarea zacamintelor de petrol si de gaze, catre firme straine, nu a reprezentat atentat la siguranta nationala.
– Se discuta sa se instraineze si productia de energie.
– Concesionarea aurului de la Rosia Montanta catre firme straine nu reprezinta atentat la siguranta nationala.
Cuprul Romaniei, scos la licitatie si nu sunt probeleme.
– Disparitia flotei Romaniei nu a avut nici un condamnat, nu numai ca nu reprezinta un atentat la siguranta nationala, dar nici „nu a adus prejudicii statului” dupa concluzile ultimei expertize.

– Aflam ca sute de mii de ha de teren din cel mai bun este in posesia firmelor straine, dupa unii aproape un milion de ha.
Investitorii straini cumpara terenuri agricole si paduri pe banda rulanta. Cum comentati?
Cum sa comentam. Strainii cumpara teren cat Tinutul Secuiesc, si nu se impacienteaza nimeni. Daca cetatenii romani de nationalitate maghiara vor sa adminstreze o suprafata identica, demersul lor reprezinta atentat la siguranta nationala si toata mass-media s-a mobilizat sa ne deschida ochii la „pericolul maghiar”. Nu mai este nimic de comentat!

Firmele straine au accelerat in criza achizitiile de terenuri agricole si paduri Pana acum au cheltuit peste 500 mil. euro Strainii au intre 3 si 5% din suprafata agricola a Romaniei Numai investitorii danezi au 130.000 de hectare, adica 1,4% din total Hectarul de teren agricol este de zece ori mai ieftin ca in Vest.

Sa mai adugam ca 1.2 mil de ha de teren arabil au disparut din evidente., deci terenul respectiv este sustras de la impozitare, si nu conteaza.

Recensământul agricol din acest an arată că suprafaţa arabilă a României s-a redus cu 1,2 milioane hectare, faţă de datele de la ultimul recensământ efectuat în anul 2003. Astfel, ţara noastră are acum 8,2 milioane hectare teren arabil, potrivit ministrului Agriculturii, Valeriu Tabără.

Un miliardar egiptean a cumpărat 200 ha de teren în România pentru locuinţe low-cost .
Bucureştiul s-a speriat de „setea de pământ“ românesc a străinilor
, care detin cateva sute de mii de ha.

Ministerul Agriculturii nu are o statistică centralizată privind numărul companiilor cu capital neautohton care deţin terenuri agricole, însă informaţiile din piaţă arată că in­vestitorii străini ar putea controla deja câteva sute de mii de hectare. Spre exemplu, companii precum Maria Trading şi Agro Chirnogi, deţinute de un grup de oameni de afaceri libanezi, controlează peste 25.000 de hectare de teren agricol, germanii de la Aton Transilvania exploatează prin mai multe companii circa 25.000 de hectare de teren.

Suprafaţa agricolă a României este de 14,7 milioane de hectare, dintre care 9,4 milioane de hectare teren arabil.

Adica cetatenii romani de nationalitate maghiara, care platesc impozite la stat, daca devin autonomi sunt un pericol public, iar cetatenii straini care exploateaza terenurile cele mai fertile, care duc productia si o valorifica in occident si aici raporteaza profit zero, reprezinta „afaceri” si povesti de succes, dupa mintea jurnalistilor si a analistilor de strategie militara.

Noi suntem mult inaintea grecilor cu vanzarea tarii. Grecii nu vor sa-si vand insulele, noi am vandut zacaminte, campuri petrolifere, utilitati etc…

Adevarul este ca toata economia in ultimii doauazeci de ani a fost condusa de oameni de formatie militara, fie militari de cariera ca Basescu sau Oprea, fie ofiteri sub acoperire coordonati de Magureanu, sau militieni de tipul lui Catalin Voicu. Din cauza asta merge economia de „duduie”.

Douazeci de milioane de romani sa tremure ca vin ungurii, care numeric reprezinta jumatate din cati suntem noi, sa ne ia 4,4% din teritoru din centrul tarii, mi se pare de-a dreptul penibil.
Chiar atat de neghiobi ne cred „analistii lui peste”. De ce se preteaza un Academician la asemenea manipulare? Nu a fost suficienta compromiterea „intelectualilor” lui Basescu, acum vor sa se compromita si intelectualii adversari ai Presedintelui?

Ce ascunde camapania antimaghiara?
Ascunde rezistenta intregii clase politice la descentralizare.
Miza nu este desfintarea sau mentinerea judetelor, miza este respingerea autonomiei teritoriale, care lasa puterea de la Bucuresti fara forta si fara posibilitatea de a se imbogatii.
Trusturile „mogulilor” si-au „dat mana” cu Basescu, iar USL-ul „canta pe aceeasi partitura” cu puterea, sa mentina o forma de guvernare centralizata.
Pentru ce se mai lupte ei sa ajunga la putere, daca puterea nu mai gestioneaza fonduri si prin intermediul lor nu mai controleaza autoritatile din teritoriu?
Decat la putere si cu vistieria goala, mai bine in opozitie, pare sa fie deviza USL.

UPDATE
Crin Antonescu declara ca mentine propunerea de atragere a UDMR in tabara USL, UDMR fiind „arbitrul scenei politice”.
Televiziunile lui Voiculescu cu atacurile la adresa autonomiei Tinutului Secuiesc „sapa la temelia” posibilei aliante a USL-ului cu UDMR-ul.
Sunt ca in bancul cu nebunii care duc apa cu sita.

Anunțuri

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

10 Responses to Penibilul in media nu are limite!

  1. Ascunde rezistenta intregii clase politice la descentralizare.

    Acest argumnet putea fi valabil în urmă cu 4 ani. După introducerea „uninominalului” şi a creşterii puterii şefilor de consilii judeţene prin alegere directă practic s-a inversat relaţia de vasalitate între „centru” şi „teritoriu”. Deci, cei care se opun sunt liderii locali, care îşi pot pierde privilegiile, nu liderii centrali care nu mai au acum o putere reală

    • Deceneu says:

      Puterea sefilor consililor judetene nu a crescut in urma votului uninominal. Puterea este data de atributile postului, si atributile au ramas aceleasi. Singurul avantaj al presedintilor de consilii judetene este ca postul lor nu mai depinde de consilierii si de aliantele dintre partide, deci sunt stabili pe post. Stabilitatea le acorda o siguranta.

      Relatia intre liderii locali si cei de la centru este reciproca. Liderii centrali depind de cei locali, de finantarea lor si multi lideri locali depind de contractele primite de la guvern.

  2. Știi care este tragedia ? Chiar sunt destui ” neghiobi ” care cred.

    Ni se cere descentralizare. Descentralizarea înseamnă mai puțină putere pentru cei de la București. Cine se luptă pentru ca să nu aibă putere ?

  3. Deceneu says:

    Ar fi mai putiuni „neghiobi” daca mass-media ar informa corect, daca ar fi in slujba cetetenilor. Cum mass-media este fianantata de clasa politica, face promovarea politicilor. Problema este ca nici televiziunea publica nu incearca sa demonteze manipularea pentru ca si ea are de promovat agenda politica a puterii.

    Cine se lupta ca sa nu aiba putere cei de la Bucuresti? UE si maghiarii.

  4. Teo Negură says:

    Eu, din postura de roman ardelean, sustin totusi, si-mi asum afirmatia, ca decadenta jumatatii de nord a tarii a inceput in 1918, din momentul in care a ales sa se uneasca, sau a fost aleasa, nici nu mai conteaza, cu Moldova si Tara Romaneasca… Cat despre descentralizare, mie-mi pare fireasca si necesara, dar nu dupa sistem Clayton, model nea Gheorghe. Sau Gyuri…

    • Deceneu says:

      De regula cand se unesc doua comunitati se impune cultura comunitatii mai avansate. In cazul Romaniei a fost involutie nu o evolutie.

  5. nelucraciun says:

    Teo Negură :
    Eu, din postura de roman ardelean, sustin totusi, si-mi asum afirmatia, ca decadenta jumatatii de nord a tarii a inceput in 1918, din momentul in care a ales sa se uneasca, sau a fost aleasa…

    Problema este că în timp ce, la Alba Iulia, reprezentanţii românilor au ales, cu inima deschisă să se unească cu regatul, clasa politică dâmboviţeano-fanariotardă a considerat noile teritorii cucerite pe câmpul de luptă, prin forţa armelor şi cu jertfă de sânge.
    Două viziuni diferite asupra aceluiaşi eveniment, atitudini care, din nefericire, s-au perpetuat până în prezent. Şi astfel, în loc ca vestul să civilizeze estul, s-a produs fenomenul invers, fanariotizarea întregii ţări.
    Iar lupta pentru aducerea ţării în limitele normalităţii o duc, mai ales, partenerii euroatlantici. Pentru că cei mai activi, scârbiţi, au ales să plece.
    Şi încă o remarcă: tot dăm vina pe otomani pentru mentalităţile care ne rod din rădăcini. Nu cred că este aşa. Otomanii au venit, au ucis, au jefuit şi au plecat. Au venit după ei cohortele fanariote care şi-au impus mentalitatea. A se vedea şi situaţia de astăzi din însorita Eladă. Aceiaşi oameni, aceleaşi mentalităţi…

    • Deceneu says:

      Populatia romaneasca din Transilvania nu a fost organizata in comunitati, nu a avut intitative cum au avut sasii si nici cultura politica. Cand Transilvania s-a unit cu Romania influenta societatii civile asupra clasei politice a fost aproape nula.
      Si acum suferim de aceleasi carente educationale. Din cauza asta puterea face ce vrea cu noi si cu tara.

  6. Bibliotecaru says:

    Ceea ce mie îmi este foarte aproape de evidenţă este că, inevitabil, problema teritorială şi etnică este un pretext pentru dorinţa de putere politică asupra unor venituri economice.

    Economia naţională are trei dimensiuni de clasificare:
    1. structura tehnologică
    2. structura de ramură
    3. structura teritorială

    Toate trei sunt foarte bine relaţionate între ele.

    România pe la momentul 1900 era o ţară „eminamente agrară”. Problema teritoriului în forma „Ţinutul Secuiesc”, sau orice altă formă de acest tip, era deci o problemă funciară dominată de boierii şi „chiaburii” proprietari de pământ. Secolul XX aduce cu sine industrializarea. În România industrializarea se face mai ales după 1950, economia fiind legată teritorial de gradul de industrializare. După 1970, industrializarea începe să preia primul lor, România devenind, înainte de revoluţie, o ţară industrial-agrară. Astăzi România nu mai este nici industrială, nici agrară, este un spaţiu al serviciilor.

    Pornind deci până în 1980 cu o predominare a domeniilor economice primare, adică agricultură, silvicultură, piscicultură, industrie extractivă… şi aşa mai departe, mergând spre revoluţie cu o predominare a domeniilor economice secundare, adică construcţii, industrie prelucrătoare…, România ajunge astăzi a ţară dominată de o exprimare economică terţiară, adică de transporturi, comerţ, telecomunicaţii, servicii bancare, financiare, asigurări, consulting, marketing… etc.

    De ce atâta polologhie?

    Pentru că, dacă înainte vreme economia este legată de teritoriu, fie că vorbim despre „moşia” pe care nu o puteţi muta în alt judeţ, fie că vorbim despre industrie… astăzi avem o economie fundamentală „mutabilă” dintr-o parte în alta. Nu mai este nici o problemă să muţi o fabrică dintr-o parte în alta, funcţie de oportunităţile economice, nu mai vorbesc despre servicii. Autonomia teritorială nu mai are criterii economice de tip teritorial.

    Viaţa maghiarilor din Harghita şi Covasna nu se va schimba pentru că se delimitează Ţinutul Secuiesc. Trăim într-o lume globalizată cu legi similare, cu proiecte similare, cu politicieni similari, cu condiţii sociale similare. Dacă de mâine Ţinutul Secuiesc ar fi complet autonom faţă de România, maghiarii nu ar observa nici o diferenţă în viaţa de zi cu zi. Problema nu este deci dusă pentru ca maghiarii să ducă o viaţă mai bună, ci pentru ca „cineva/altcineva” să ia hotărârea ce se întâmplă cu taxele şi impozite. Istoria invocată în acest context nu reprezintă decât un pretext, adevărata miză fiind accesul la fonduri, la putere.

    Asta este părerea mea.

    • Deceneu says:

      Bibliotecaru :

      Ceea ce mie îmi este foarte aproape de evidenţă este că, inevitabil, problema teritorială şi etnică este un pretext pentru dorinţa de putere politică asupra unor venituri economice.

      ..
      Asta este părerea mea.

      Asta-i si parearea mea

%d blogeri au apreciat asta: