Distorsiuni „toxice” in evidente economice!

Multi comentatori politici sau politicieni isi sustin afirmatile cu cifre pentru a fi credibili.
Putini oameni sunt avizati, ca indicatorii chiar corect calculati pot fi gresit interpretati, sau pot sa nu fie reprezentativi.
Cele mai cunoscute exemple sunt cele despre media statistica, definita cu umor:
„Media este indicatorul prin care se afirma despre un gentelmen care sta cu un picior intr-o galeata cu carbuni incinsi si cu celalat intr-o galeata cu gheata, ca este la o tempreatura medie normala, deci se simte bine”.
sau butada ca: „daca un vecin mananca doua gaini si celalat nu mananca nici una, putem afirma ca in media fiecare a mancat cate o gaina.”
🙂

De la Institutul National de Statistica, din anuarul statistic optiunea „Conturi nationale”, am extras situatia cresterii PIB-ului dupa contributia principalelor categorii de resurse si categorii de utilizare. ( din ultima pagina).

Evolutie PIB

O remarca despre agricultura. Se observa ca are o oscilatie de 4,4%, intre un maxim de 2.2 in 2004 si un minim de -2,2 in 2005, ceea ce a determinat o reducere a cresterii PIB-ul cu 4,4% intre 2004 si 2005.
Evolutia confirma ce scria Cristian Ghinea in RL Iar suntem grânarul Europei. Şi iar degeaba., ca veniturile din agricultura sunt mici si nesigure, pentru ca ele depind de capricile vremii.

De ce avem o producţie mare de grâu? Pentru că a plouat. Care este meritul guvernului? Dacă nu a angajat nişte paparude să danseze pentru ploaie astă-primăvară, nu are nici un merit. Bun, dar e normal ca oamenii să fie bucuroşi dacă avem producţie bună, nu? Da, este normal. Ce nu este normal e să facă politici agricole care să se bazeze pe ploaie. Problema cu ploaia este următoarea: nu e numai la noi. Dacă în România a fost un an ploios, la fel a fost şi în Ucraina, Polonia, Bulgaria, Ungaria. Ce înseamnă asta? Că dacă România a făcut mult grâu în acest an, la fel au făcut şi ucrainenii, polonezii, bulgarii şi alţii. Asta înseamnă că e mult grâu pe piaţă, asta înseamnă că preţul grâului va scădea. Asta înseamnă că nu e mare brânză să exporţi patru milioane de tone de grâu ieftin, ar fi acelaşi lucru dacă ai exporta trei tone, la preţ mai mare.
..
Răspunsul e simplu: olandezii au o agricultură cu mare valoare adăugată, exportă plante de nişă, nu cereale. De fapt, importă cereale pentru a creşte vaci, din care fac mezeluri şi brânzeturi sofisticate. Pe care ni le vând nouă, care suntem tare mândri că am făcut mult grâu. Ce înseamnă asta? Că olandezii nu au nevoie de paparude ca să fie mari exportatori agricoli. Pur şi simplu, nu contează dacă plouă sau nu, au un lanţ de producţie complex în care materia primară, adică cerealele, contează doar puţin. Noi am rămas la faza de plouat – făcut cereale – exportat cereale – rugat la Cel de Sus să plouă şi anul viitor.

Din ultimul grafic se vede ca stocurile si comertul exterior au avut o contributie negativa la cresterea PIB-ului.

Ce inseamna asta?
Ca daca renuntam la comertul exterior si la agricultura economia devine mai performanta, cu un ritm de crestere mai mare? In nici un caz!
Importul este mai mare decat exportul si o echilibrare ar fi necesara, dar asta presupune un curs de schimb mai mare, care sa stimuleze exportul si sa descurajeze importul.

Indicatorii ascund multe capcane.
Exista transferuri de valoare dintr-o categoria in alta, prin intermediul preturilor, si pierderi creeate printr-o politica de curs valutar, care produce hemoragie de valoare la export.
Spre exemplu energia cu pret mic, stocata in produse energofage (aluminiu sau ciment), este exportata odata cu produsele respective. Are loc un transfer de valoare neevidentiat la producatorul de energie, si daca produsele energofage sunt vandute prin intermediul unei firme straine, valoare poate fi externalizata fara sa fie intregistrata la exportatorul din Romania.
Fenomenul de transfer de valoare cunoscut ca „forfece al preturilor” a fost utilizat de firmele de ingrasaminte sau de furnizorii de petrol in anii ’90, cand absorbeau subventile pentru agricultura.

Cursul de schimb afecteaza puternic balanta comertului exterior, dar si alte domenii.
Daca era un curs ridicat balanta putea fi echilibrata.
Acelasi curs ridicat ar fi facut ca produsele agricole sa nu aiba nevoie de subventii ca sa fie rentabile, sau sa aiba nevoie de subventii mai mici.
Devalorizarea monedelor si inflatia sunt parghii economice, pe care le utilizeaza atat China ca sa castige pietele, cat si SUA ca sa-si mentina exporturile. Daca Romania devaloriza cursul si nu ar fi actualizat salarile la inflatie, nu avea nevoie de reducerea salarilor si nici de imprumut de la FMI. Sigur ar fi intrat multi datornici in incapacitatede plata, si pierderile din finantarea imobiliarelor s-ar fi impartit intre bancile creditoare, investitori si beneficiari. Cu imprumutul de la FMI au fost salvate bancile straine, investitorii si tot efortul transferat la populatiea fara datorii, prin preluarea la datoria publica, sub pretextul apararii puterii monedei nationale, a cursului de schimb.
Guvernantii erau in aceeasi dilema a anilor ’90, sa se faca o terapie de soc sau o reforma graduala!
Politicienii, aceeasi FSN-isit ai anilor ’90, au ales aceeasi strategie a pasilor marunti dar mai durerosi, pe care au experimentat-o in anii ’90 si politica socialista a solidaritatii sociale. Si afirma ca sunt de dreapta !

O alta observatie este contributia servicilor la PIB intre 2,4 si 4%.
Cu ce contribuie servicile la PIB? Turismul romanesc este si a fost in declin in toata perioada.
Transporturile ar mai fi o ramura care puteau ridica PIB-ul.
Exista servicii supraevaluate, taxe notariale, consultanta, proiectare etc…

Am sa dau un exemplu de serviciu de proiectare ce mi se pare supraevaluat.
Un deviz de instalare de centrala termica cu 5.800 de lei din care 2.500 reprezinta centrala, 720 manopera si diferenta materiale. La deviz se adauga un proiect de gaz care costa 780 de lei ( 430 avizul de la gaz si 350 proiectul de gaz) si un aviz de la proiectantul constructiei, ce costa 100 de lei.
Separarea de gaz exista, iar executia proiectului de gaz intra in devizul de 5800 lei.
Mi se pare exagerat de mult costul proiectului si taxa de avizare, care insumate au aceeasi valoare cu manopera de realizare a lucrarii propiuzise.
Asemenea servicii, ca servicii de consultanta sunt si la accesari de fonduri europene.
Servicile au o contribuie la PIB, dar valoarea lor poate fi exagerata, prin statutul de privilegiat sau de monopol acordat consultantului sau proiectantului, sau prin intelegeri de tip cartel. Se pare ca servicile ca pret au fost aliniate la nivel occidental, dar sunt executate la nivel romanesc.

Alta forma de distrosionare a evaluarii o constituie alegerea indicatorilor economici.
Toata lumea vorbeste de PIB dar nimeni nu analizeaza Venitul National Brut sau Net
Venitul National arata contributia capitalului autohton in tara sau in strainatate, la cresterea avutiei nationale, spre deosebire de Produsul Intern care arata ce s-a produs pe teritoriul tarii indiferent de nationalitatea capitalului.
Tarile occidentale urmaresc acest indicator pentru ca, spre exemplu o societate cu capital german isi externalizeaza profiturile in Germania. Veniturile din profit sau din dobanzi reprezinta venituri din export de capital. Austria are o pondere mare a veniturilor in PIB, din activitati financiare.
Pentru o clasa politica responsabila conteaza ce venituri intra in tara, nu doar ce se produce in tara.

Stiu ca in perioada comunista, inventarierea avutie nationale a fost evitata pentru ca ar fi aratat ca ritmurile de crestere raportate erau false, pentru ca nu ar fi fost validate de avutia nationala.

Oare cand se vor destepta si actualii politicieni sa masoare indicatorii neti, sa-i urmareasca si sa sprijine si capitalul national?
Toate tarile o fac. Toti ambasadorii straini sprijina capitalul tarilor lor.
O tara cu PIB in crestere si cu VNB in scadere arata gradul de colonizare si ar fi interesant de urmarit ritmul de colonizare al Romaniei.
Sau tocmai pentru ca sunt destepti, politicienii nu vor sa puna in evidenta dezastrul!

Anunțuri

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

2 Responses to Distorsiuni „toxice” in evidente economice!

  1. „Răspunsul e simplu: olandezii au o agricultură cu mare valoare adăugată, exportă plante de nişă, nu cereale.”
    Aici este secretul. Vanzarea de plante cu valoare mare. Nu grau si porumb pe care orice prost stie sa-l cultive 🙂

  2. Matei says:

    Produsul Intern care arata ce s-a produs pe teritoriul tarii indiferent de nationalitatea capitalului. Romania o sa ajunga sa nu mai aiba PIB. Peste cativa nai nu vom mai putea discuta despre el.

%d blogeri au apreciat asta: