Aspiratii si tentatii!

Am scris de mai multe ori ca natiunile din nordul Europei au o cultura care stimuleaza progresul si le avantajeaza pe termen lung.
Oamenii sunt mai conectati intre ei si la problemele comunitatii, si sunt mai preocupati de ceea ce vor lasa mostenire urmasilor decat cetatenii tarilor din Europa de Sud sau din alte parti ale globului.
Si in Romania se spune ca dupa ’90 Transilvania, Banatul Crisana si Maramures au o evolutie mai dinamica decat sudul si estul respectiv Oltenia, Muntenia, Modova si Dobrogea, ca ardelenii si Banatenii sunt mai gospodari. Porcul taiat de Craciun de ardeleni, este pregatit si consumat in asa fel incat sa ajunga pana toamna, nu-l mananca pana iese prazul. 🙂

Am pus diferenta progresului nordicilor, pe seama culturii, a influentei bisericilor: protestante, calvina, catolica sau a diverse forme ale curentelor respective, biserici care se implica activ in viata societatii, care nu se limiteaza doar la rugaciune si compasiune ca biserca ortodoxa. In Transilvania influenta sasilor a costituit un exemplu, care i-a „contaminat” pe romani si pe maghiari.

Natiunile nordice pun mai mult accent pe etica, pe viitor si pe acumulare prin care isi asigura viitorul, deci privesc mai mult in perspectiva. Dar catolicismul exista si in tarile din sudul Europei in Italia, Spania spre exemplu, sau in America Latina si aceste tari nu au cultura polonezilor.

Exista ceva care diferentiaza popoarele nordice de cele sudice, ceva care si-a pus amprenta si pe religie.

Urmarind un filmulet de la TED Daniel Goldstein: Lupta dintre eul prezent şi cel viitor am ajuns la concluzia ca este vorba despre raportul intre aspiratiile pe termen lung si tentatiile prezentului.

Are titrare in romana, dar nu functioneaza intotdeauna.

Ce afirma Daniel Goldstein?
Afirma ca in om exista doua componente, eul prezent sau tentatiile si eul viitor sau angajamentul, pe care eu le-am considerat aspiratiile.
Citez din prezentarea lui Daniel Goldstein

Pentru ce avem nevoie de mecanisme de angajament?
Ei bine, e greu sa rezistam tentatilor, dupa cum spunea economistul englez din secolul al 19-lea Nassau William Senior
„Sa ne abtinem de la placerile care ne domina, sau sa cautam rezultate viitoare in locul celor imediate, este unul din efortuile cele mai dureroase ale vointei umane”.
Daca iti stabilesti obiective personale si esti la fel ca majoritatea, probabil iti dai seama ca nu te opreste de a le realiza faptul ca obiectivele ar fi imposibile fizic, ci faptul ca nu ai auto-disciplina necesara sa te tii de ele. E posibil sa slabesti fizic. E posibil sa faci mai multa miscare. Dar sa rezisti tentatiei e greu.
– Celalat motiv pentru care e dificil sa rezisti tentatiei est ca exista o lupta inegala intre eul prezent si eul viitor. Adica sa recunoastem, eul prezent este prezent. Are controlul. Este la putere fix acum. Are aceste brate puternice, eroice care pot sa ridice gogosii pana la gura ta. Iar eul viitor nici macar nu este pe aproape. E departe. E in viitor. Este slab. Nu are nici macar un avocat prezent. Nu este nimeni care sa-l sustina pe eul viitor. Si asa poate eul prezent sa distruga toate visele lui. Este deci aceasta lupta care se duce intre cele doua euri, si avem nevoie de mecanisme de angajament, pentru a echilibra terenul de lupta intre cele doua.

Eu sunt un mare fan al mecanismelor de angajament. Sa te legi de catarg(ca Ulise) e cel mai vechi, dar mai sunt si altele, cum ar fi incuiatul cartilor de credit sub cheie, sau a nu aduce mancare nesanatoasa in casa pentru a nu o manca, sau sa te deconectezi de la internet ca sa iti poti utiliza calculatorul. Imi creeam si eu mecanisme de angajament proprii, cu mult inainte de a sti ce sunt ele.

In particular, sunt interesat de relatia cu eul financiar viitor. Si aceasta este o chestiune ce se face din timp.
Vorbesc despre a face economii.
Economistul este o problema clasica a celor doua euri. Eul prezent nu vrea sa economiseasca deloc. Vrea sa consume. In timp ce eul viitor vrea ca eul prezent sa economiseasca. Asa ca asta este o problema de actualitate.
Ne uitam la rata economiiilor, care tot scad din anii 1950. In acelais timp indicele de Risc la Pensionare, sansele sa nu-ti poti asigura nevoile la pensie, au tot crescut. Si acum suntem in situatia in care pentru fiecare trei nou nascuti, Institutul Global McKinsey prezice ca doi nu isi vor putea sa-si acopere necesarul de pre-pensionare pentru perioda de pensie. Ce putem face in legatura cu asta?

Va las sa aflati!

Viata este guvernata in functie de raportul dintre cele doua euri contradictorii, de cata importanta acordam viitorului si cat de usor putem fi captivati de tentatii. Daca sacrificam placerile prezente pentru succesele, viitoare avem un stil de viata dedicat aspiratilor, si daca procedam invers avem alt stil de viata ancorat in prezent, dupa filozofia „traieste clipa”.

In tarile nordice natura mai aspra si mai saraca face viata mult mai dura decat in clima mediteraneana.
In nord trebuie sa-ti faci provizii pentru iarna lunga si dificla. Asta-i face pe oameni sa priveasca mai mult in perspectiva, sa se asigure nu doar pentru iarna care urmeaza, dar si pentru eventualii ani in care natura este vitrega. Cetatenii pun mai mare accent pe intrajutorare, pe acumulare pe rezerve si pe asigurare.
In zona cu clima blanda si cu natura darnica oamenii nu si-au pus problema rezervelor si a relatiilor atat de acut. Cetatenii sunt mai independenti, individualismul este mai pronuntat, pentru ca fiecare „se descurca”. La o adica, in tarile unde-i un singur anotimp cald, poti sa dormi sub cerul liber, si ceva fructe se gasesc in permanenta chiar pe marginea drumului.
Poate si asta sa explice de ce criza este mai profunda in sudul Europei decat in Nord, si explica si decalajul intre tarile cu clima calda si cele cu clima temperata sau rece.
In Nord oamenii sunt mai prudenti, mai preocupati de viitorul lor si al urmasilor.
Desi traim intr-o clima cu patru anotimpuri, din care in doua se consuma ce s-a produs in primele doua, se pare ca ne-am pierdut deprinderile de a acumula odata cu industrializarea si cu urbanizarea.
Renuntarea la un mod de viata in care consumul era asigurat de rezerve acumulate, pentru modul de achizitie pe datorie, a facut ca sistemul bancar sa devina indispensabil, sa prospere si sa guverneze lumea.

Anunțuri

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

4 Responses to Aspiratii si tentatii!

  1. dragon says:

    Sunt de acord, o analiza frumoasa. Din pacate economistii mainstream aparent vor descurajarea si mai puternica a economisirii. Iar populatia din Romania de parca s-a tampit in ultima vreme, si prefera credite pe zeci de ani decat sa stranga bani… Eul prezent a castigat in cazul lor, si ma tem ca nu vor avea viitor.

  2. Teo Negură says:

    Interesanta abordarea psihologica a comportamentului de consumator si bancher a fiecaruia din noi, simultan… Mai intervine si cumpatarea, nu neaparat inteligenta, care face diferenta. E drept, noi ne-am obisnuit, adesea, sa facem diferenta speculand…

  3. Mihai Voicu says:

    Fain, și eu mă gândeam la fel, că o climă aspră stimulează un popor să fie mai cumpătat.

%d blogeri au apreciat asta: