Satisfactia si evolutia

Intr-o prezentare de la TED se demonstreaza o corelatie inversa intre polarizarea sociala si succesul natiunilor, respectiv cu cat polarizarea se mareste cu atat insatisfactia creste, iar gradul de insatisfactie are efecte macroeconomice.
Am mai avut un material pe aceeasi tema, despre Fericirea Interna Bruta, dar prezenarea privea individul si relatia cu mediul.
Cele doua se completeaza. Una prezinta satisfactia si fericirea la nivel individual sau micro si cea de mai jos reprezinta efectul in evolutia la nivel macroeconomic.

Richard Wilkinson: Inegalitatea economică dăunează societăţilor
Ca de obicei, prezint cateva idei sa va starnesc interesul:

Toti stiti adevarul pe care vi-l voi spune. Intuitia ca inegalitatea este dezbinatoare si social coroziva a existat dinainte de Revolutia Franceza. Ceea ce s-a schimbat e faptul ca acum ne putem uita la probe, putem compara societati, mai mult sau mai putin egale, si putem vedea efectele inegalitatii.
..
Vreau sa incep totusi cu un paradox.

Speranta de viata si venitul national pe locuitor, nu arata nici o corelatie daca sunt analizate intre tari diferite, respectiv tari cu nivel de trai ridicat pot avea aceeasi speranta de viata cu cele cu venit redus pe locuitor si invers.
Privite in cadrul aceleeasi tari ele pun in evidenta o influenta directa importanta. Categorii de cetateni cu nivel diferit al veniturilor, au speranta de viata influentata de nivelul veniturilor.

Explicatia acestui paradox este ca in interiorul societatilor, ne uitam la venitul relativ, la pozitia sociala, statusul social – unde ne pozitionam relativ la ceilalti, la marimea decalajelor dintre noi.


Polarizare

Graficul arata raportul intre veniturile a 20% cei mai bogati si 20% cei mai saraci in diverse tari.

Probleme sociale
O tara este reprezentata de media indicatorilor privind problemele comune:

Date comparabile social despre speranta de viata, performanta copiilor la matematica si alfabetizare, rata mortalitatii infantile, rata omuciderilor, procentul prizonierilor in inchisori, rata nasterilor la adolescente, nivelul de incredere, obezitate , boli psihice, – care in clasificarea diagnisticului standard includ droguri, dependenta de alcool, si mobilitatea sociala. Le punem toate intr-un singur indice. Toate cantaresc egal.

Sunt si alte grafice interesante.

De indata ce prinzi ideea aceasta, ar trebui imediat sa te intrebi: ce se intampla daca extindem diferentele, sau le comprimam, marind sau micsorand diferentele de venit? Si asta-i ce va voi arata. Nu voi folosi nici o informatie ipotetica. Folosesc date ONU – aceleasi pe care le are Banca Mondiala – pe scara diferentele de venit in aceste democrati de market dezvoltate.

Succes la vizionare!
Are titrare in romana.

Calitatea vietii depinde de factori care nu au legatura cu venitul pe locuitor din alte tari, dar evolutia economiilor depinde de calitatea vietii, de raportul intre venituri, de diferente mici intre statusurile sociale, de eliminarea frustrarilor din societate. Sigur noi stim ca si la extrema opusa, cand toti au venituri egale ca in comunism, exista frustrari care demobilizeaza forta de munca.
Insatisfactile duc la productivitate mica si infractionalitate mare.
Trebuie gasita acea pozitie de optim, care sa nu duca nici la nivelare nici la polarizare exagerata.
Asa cum am scris si in dimensiunea etica a politicii, o societate dinamica este o societate cu o clasa mijlocie bine dezvoltata, si o societate polarizata isi incetineste evolutia. Se poate anticipa ca SUA si-a atins limitele cresterii din cauza ca s-a polarizat excesiv.

Ar fi eronat sa se interpreteze ca o minge la fileu pentru adeptii curentului socialist, pentru ca nu se face nici o corelatie intre interventia statului in economie si evolutia economica. O clasa medie dezvoltata exte un indicator liberal, arata oportunitatile si libertatea mediului economic de a permite deschiderea unei afaceri. O econmomie polarizata are mai mutle caracteristi socialiste decat liberale, chiar daca avutia este privata, pentru ca sugereaza ca puterea politica si economica au acelasi centru de decizie si competitia pe piata este sufocata.
Intr-o economie liberala puterea economica nu domina puterea politica.
Sigur este o intrperetare proprie despre ce inseamna liberalism, interpretare care porneste de la ideea de competitie. Dupa opina mea, cand competitia pe piata dispare, dispare si liberalismul. Cei care pun semnul egalitatii intre proprietate privata si liberalism probabil au alta opinie.

Anunțuri

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

7 Responses to Satisfactia si evolutia

  1. Horia Pană says:

    Citind cele scrise de tine imi pare paradoxal doa faptul că astfel de relaţionări nu prezintă interes pentru decidenţii politici şi nu faptul că nivelul de trai influenţează speranţa de viaţă.
    Dar, în România de azi, un decident politic responsabil implicat în „trebile cetăţii” pare un paradox.
    Apelez la cunoştinţele tale si întreb următoarele: a) este adevărat că statisticile INS eludează datele privind nivelul de trai?; b) poţi scrie despre asta?

    Cu stimă, HP

    • Deceneu says:

      Indicatorii calitatii vietii si ai nivelului de trai au fost cei mai „secreti” si in epoca de trista amintire, pentru ca infirmau indicatorii oficiali de crestere economica.
      Acum am vazut ca datele publice ale INS sunt foarte „sarace”, mai putine decat in Anuarul Statistic anual al RSR. Ca sa ai acces la date trebuie sa platesti abonament.
      Intre timp s-au schimbat si metodologiile de calcul, si indicatorii nu mai sunt comparabili pentru ca au alt continut.
      O sa scriu ceva despre Venitul National un indicator la care nu se face referire, dar am gasit un studiu si probabil o sa utilizez cateva date.

  2. Teo Negură says:

    Eu recunosc, n-am nici rabdarea, nici timpul, si poate nici priceperea sa studiez aceste grafice. Dar pot sa spun ca unii oameni imi par indecent de bogati, sfidator, aproape ghiolbanesc. Opulenta asta afisata ostentativ nu mi-e deloc pe plac 😦

    • Deceneu says:

      Asa pentru tine, un rezumat. 🙂
      1. Nu te deranjeaza opulenta mogulilor din Rusia, dar a celor din Romania te seaca.
      2. O tara este cu atat mai evoluata ca economie si populatia cu moralul mai ridicat, cu cat polarizarea din interior este mai mica.

      • Teo Negură says:

        Ba ma deranjeaza opulenta si nesimtirea orisicui, prietene 🙂 Crezi ca nu m-am saturat cum niste moguli se comporta cu zacamintele alea de gaz, de pilda, precum vechilul pe mosie?…

  3. Bibliotecaru says:

    Problema bogaţilor nu porneşte de la faptul că ea există, ci de la faptul că ea se manifestă. Dacă un om cu un venit (profit pe seama averii) de 20 de milioane de euro pe lună ar cheltui 5000 de euro pe lună şi restul i-ar reinvesti în afacere, nimeni nu ar avea nici o problemă, asta pentru că bogăţia nu s-ar manifesta, ar fi închisă în „fabrici şi uzine”.

    În România decalajul este încă şi mai mare decât este în fapt, pentru că tradiţia românească împinge pe cel care are venituri de 5000 de euro pe lună să cheltuiască (prin credite) ca şi cum ar avea 50 de mii de euro pe lună şi apoi să gâfâie financiar la orice bănuţ. Cine îşi face o „viluţă” vizibil mai scumpă de un milion de euro în doar câţiva ani (şi aici numai „foşti, prezenţi şi viitori” politicieni sunt fără număr) ar trebui să aibă venituri lunare de peste 50 de mii de euro pe lună timp de acei câţiva ani cât durează construcţia pe care să-i investească NUMAI în casă. Câţi dintre ei au însă asemenea venituri?

    Aici şi este problema, în vedem ca şi cum ar avea… dar averea lor reprezintă fie „furăciuni”, fie un balon de săpun clădit doar pe o pieliţă subţire şi sensibilă ce stă să se spargă.

    • Deceneu says:

      Problema bogatiei este distribuirea ei inechitabila.
      Intr-o societate oamenii respecta o distributie normala, sau dupa curba lui Gauss, atat ca inteligenta cat si ca activitat sau ca rezultate. Averea ar trebui sa respecte aceeasi distributie.

      Problema este ca beneficile acivitatii nu respecta distributia normala si prin distorsionarea distributiei se distorsioneaza proprietatea si statusul social.
      Daca cel care are venit cheltuie pe investitii care nu se amortizeaza, inseamna ca nu va acumula avere. Averea creste din activitati economice. Sigur ca multe activitati economice au un ciclu de viata limitat, beneficiaza de o crestere si apoi de o diminuare. Ca sa menti profitul ridicat trebuie in permanenta sa orientezei investitile spre domenii de activitatete profitabile si asta presupune inspiratie. Avera lui Steve Jobbs a crescut si averea mostenitorilor urmeaza sa scada, daca nu vor avea inspiratie sa o dezvolte si foarte probabil nu vor avea.

%d blogeri au apreciat asta: