Stimulii dezvoltarii !

O problema incitanta este cea e decalajului, a dezvoltarea in ritmuri diferite a diverselor natiuni! Care au fost factorii care au propulsat anumite economii? De ce ele au aparut in Europa si in SUA si nu in alta parte a globului? Se deplaseaza evolutia spre est? In postul precedent deplasarea de putere de la vest la est era considerata consecinta dezvoltarii.
Care sunt cauzele dezvoltarii?

Subiectul dezvoltarii este atins de mai multe prezentari la TED, una din prezentari fiind Niall Ferguson: Șase aplicații geniale care generează prosperitate, in video-ul de mai jos.

Occidentalii in care sunt inclusi si australienii, si care reprezinta 19% din populatia lumii, detine 2/3 din avutia mondiala. La anul 1500, Asia avea peste jumatate din populatia globului si detinea mai mult de 50% din economia lumii, deci s-a pornit de la o stare relativ egala.
Comparatia se face analizand PIB/locuitor. Raportul acestuia intre tari occidentale si asiatice, arata discreptanta la care s-a ajuns si pe care economisii o numesc „marea divergenta”.

Daca in anii 1500 chinezii erau mai bogati decat americanii, in anii ’70 englezii erau de 10 ori mai bogati decat indienii si americanii de 20 de ori mai bogati decat chinezii.
De ce?
O opinie ar fi ca occidentul a profitat de colonii, dar in istorie au fost si alte imperii, cum ar fi: cel mongol, otoman sau cel chinez, iar „marea divergenta” a atins apogeul in anii ’70 dupa decolonizare. Mai multi lideri asiatici sau din orientul mijlociu s-au intrebat de ce nu pot si tarile lor sa domine tarile europene.

Ibrahim Muteferrika, un oficial otoman, omul care a introdus tiparul, desi tarziu, in imperiul Otoman – a scris intr-o carte aparuta la 1713: „De ce natiunile crestine, care erau atat de slabe in trecut in comparatie cu cele musulmane, au inceput sa domine multe tari in vremurile moderne si chiar au infrant armate otomane, victorioase odinioara? … Muteferrika avea un raspuns care era corect. „Pentru ca ei au legi si reguli inventate de ratiune” spunea el.
Nu e vorba de geografie. …
Avem doua exemple naturale in secolul al XX-lea, pentru a vedea daca geografia prevaleaza institutile. I-am luat pe germani, i-am impartit in doua grupuri si celor din est le-am dat comunismul si vedeti rezultatele. La foarte putin timp cei din Republica Democrata Germana au fabricat trabantul „Trabbi”, una din cele mai proaste masini din lume, iar cei din vest au facut masini Mercees Benz.

Al doilea exemlu este cel cu cele doua: Corea de Nord si Corea de Sud unde decalajul este si mai pronuntat ca in Germania.
Atat germanii cat si coreenii au pornit de la acelasi nivel de dezvoltare, si aveau aceeasi cultura, dar au functionat cu sisteme institutionale diferite, cu reglementari diferite.

Merita vizionat si pentru ca are numeroare grafice sugstive !
(Are si subtitrare in romana)

Adam Smith in „Avutia natunilor” aparuta in 1776 – scrie ca, „China pare ca a fost mult timp imobila, si probabil ca si-a dobandit bogatiile cu mult timp in urma, datorita naturii legilor si institutiilor sale. Dar aceste bogatii pot fi mult inferioare fate de cele pe care alte legi si institutii, natura solului sau, a climei, si a situatiei le-ar putea genera.”

Ca sa nu irite auditoriu cu notiunii ca institutii si reguli, Niall Ferguson, inspirat de IT le defineste ca „aplicatii geniale”, cum sunt cele de pe telefon, sase aplicatii care au contribuit la succesul Occidentului. Aparent sunt simple dar in spatele lor este un cod complex.
(Notiunea de aplicatie mi s-a parut neinspirata.)

Exista cinci institutii care, cred eu, explica „marea divergenta”.
1. competitia
2. progresul stintific
3. dreptul la proprietate
4. medicina moderna
5. societatea de consum
6. etica muncii

Competitia nu inseamna doar ca erau 100 de unitati politice in Europa in 1500; in interiorul acestor unitati era o competitie intre colective, precum si intre monarhi. Stramosul corporatiei moderne, Corporatia Londrei, exista in sec. al-XII-lea. In China nu exista asa ceva, acolo exista un stat monolit, care cuprindea 1/5 din populatie si cine voia sa ajunga sus trebuia sa treaca un examen standard, greu, care dura trei zile si implica memorarea a numeroase caractere si redarea unui eseu confucianist complex. Revolutia stintifica era diferita in multe privinte fata de stinta din lumea orientala; elementul cel mai important era ca, prin metoda experimentala oamenii puteau controla natura, asa cum nu era posibil inainte. De exemplu Benjamin Robins a aplicat fizica newtoniana in balistica, Asta iti permite ca artileria sa traga precis. Ganditi-va la implicatii. Asta chiar era o aplicatie mortala.

Dreptul la proprietate: oameni buni, nu democratia e cheia, ci legile bazate pe dreptul la proprietate privata. Asta face diferenta, intre America de Nord si America de Sud. Poti veni in America de Nord cu un contract semnat si sa spui: „Voi lucra pe gratis cinci ani. Trebuie doar sa ma hraniti.” Dar la sfarsit ai 40 ha de pamant. ..Asta nu e posibil in America Latina, unde pamantul apartine unei elite care se trage din conchistadori.

Dupa cum va puteti da seama autorul vorbeste despre dreptul la proprietate, dar are in vedere distributia proprietii, sansa de a dobandi proprietate, sansa de a se imbogatii. Proprietate privata este si in America Latina, dar distributia este polarizata. Este cea ce spuneam in mai multe posturi, ca polarizarea duce la stagnarea cresterii economice, si ca importanta este etica relatilor sociale..
In concluzie democratia este importanta pentru ca tocmai ea lipseste in America Latina. Proprietatea privata din America Latina, fara competitie, are acelasi efect ca proprietatea comunista.
Democratia, a impus etica – egalitate de sanse, care a dus la competitie onesta, la initiativa privata, la cercetare si progres in stinta si in final la prosperitate si la dezvoltare.
In societati polarizate societatea de consum este redusa, consum este mic, si fara consum nu exista productie. In concluzie, stimularea consumului, presupune o categorie mijlocie foarte dezvoltata care sa-si permita sa consume, si atunci consumul potenteza productia. Totul este sa nu se exagereze si sa se stimuleze consumul in mod artifical, penru a promova consumul anumitor produse in dauna altora.

Medicina a facut ca durata medie de viata sa se dubleze, ceea ce a dus la cresterea economica.
Etica muncii, este o alta componenta, care nu depinde de cultura protestanta cum afirma Max Weber, pentru ca si asiaticii au preluat-o si au implementat-o. Un corean lucreaza cu 1000 de ore pe an mai mult decat un german. Intr-un clasamant al elevilor de 15 ani, scorul PISA al elevilor din Shanghai China si din Singaporte este de 600 fata de 500 cat este scorul elevilor din SUA si Regatul Unit, o diferenta mai mare decat intre SUA si Albania sau Tunisia.
In domeniul brevetelor asia sta mai bine decat occidentul. Japonia ocupa demult locul I, si Corea este pe locul trei, prima dupa SUA.

Marea convergenta

Acesta este sfarsitul „marii divergente”. In urma cu cativa ani americanii aveau PIB/locuitor de 20 de ori mai mare decat chinezii, acum il au de 5 ori mai mare si decalajul se micsoreaza.

In incheiere autorul isi pune trei intrebari:

1. Poti sa ignori aceste aplicatii, si cei din occident sunt pe punctul sa faca asta?
2. Oare adoptatarea lor pe etape conteaza? Oare Africa ar putea gresi etapele?
Istoria economica moderna arata ca e destul de greeu sa treci la democratie inainte sa stabilesti legi solide pentru proprietatea privata. Atentie: s-ar putea sa nu mearga.
3. Oare China se va descurca fara aplicatia nr 1?
E cea de care vorbea John Locke cand spune a ca bazele libertatii sunt proprietatea privata si domnia legii.
Asta este baza modelului occidental al guvernului reprezentativ.

Winston Churchill a dat o definitie civilizatiei intr-o prelegere din 1938.
Aceste cuvinte sunt revelatoare:
Sociateta bazata pe opinia cetatenilor inseamana, ca violenta, conducerea razboinicilor si a tiranilor, razboiul, revoltele si tirania, lasa loc parlamentului, care stabileste legile, iar justitia este indepenedenta cat timp acele legi sunt in vigoare. Asta inseamana civilizatie – si din ea rasar mereu libertatea, siguranta si cultura”. .. „Cand civilizatia domneneste intr-o tara, poporul duce o viata mai bogata si mai sigura„. Si chiar asa este.

Autorul spune ca nu crede ca istoria evolueaza cicilic.
„Societatile complexe se pot prabusi brusc.
Civilizatile coplexe sfarsesc asa, pentru ca functioneaza la limita haosului.
Aceasta este una din cele mai profunde concluzii relevate de studiul istoriei institutilor complexe, precum civilizatile. Nu, putem sa rezistam in ciuda datorie uriase acumulate, in ciuda dovezilor ca etica muncii s-a pierdut, ca ne-am pierdut influenta istorica. Dar un lucru est sigur, ca marea divergenta s-a terminat oameni buni!”

Prezentarea are si alte grafice sugestive care merita vazute.

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

2 Responses to Stimulii dezvoltarii !

  1. nimeni spune:

    ”Noul Babel”, cam așa se explică și din punct de vedere ciclic perioada pe care o traim, fără a fi vorba despre o constatare cu inclinații religioase. Restul este doar istorie. Ciclic sau nu greselile se pot repeta la infinit fară a învăța nimic.

    • Deceneu spune:

      Bine-ai venit.
      Nu e vorba de „noul babel”, este o necorelare intre intentia de a controla societatea si incapacitatea dea o face.

%d blogeri au apreciat asta: