De la oligarhie spre democratie!

Am prezentat in subiectele precedente ca societatile cu participarea cetatenilor la viata social-politica asigura o politica etica a repartizari resurselor in interesul cetatenilor, a carei consecinta este o competitie onesta pe piata, o clasa mijlocie dezvoltata si o dezvoltarea echilibrata si de lunga durata.
La polul opus, in societatile la care cetatenii sunt neimplicati, sau impiedicati sa participe la decizile comunitare, conducerea se centralizeaza, si societatea se polarizeaza ca urmare a unei distributii clientelare si evolutia intra in stagnare.
Pe scurt o societate in care politica este o activitate exclusiva a liderilor de partide, este o „societate abuzata” de politicieni. Romania are un sistem adminstrativ de tip „sultanist”.

Cum se poate ajunge de la oligarhie la democratie?
– Tendinta actuala a sefului statului este de slabire a baronilor prin centralizarea si intarirea puterii la guvern si la presedentie. Modelul este unul care a adus nazismul la putere in Germania. Este evident ca daca actualul presedinte ar avea putere totala s-ar comporta ca un tiran, si oricine ar fi in locul lui, Ponta, Antonescu, ar proceda la fel.
– Parlamentarii din teritoriu vor un sistem descentralizat de tip „feudal”. Un simplu transfer de putere/atributii de la capitala in teritoriu, nu ar face decat sa duca la o intarire a „baronilor locali”.
Solutia favorabila pentru cetateni, ar fi preluarea puterii de la centru in teritoriu, cunoscuta ca autonomia locala/teritoriala relativa, si transferarea decizilor importante ale puterii de la indivizi alesi sau numiti la cetateni, denumita democratie participativa.
Descentralizarea este conditia necesara si obligatorie pentru a face posibila democratia participativa.

Cum ar putea demara un asemenea demers? Prin realizarea unui proiect care sa se bucure de o sustinere populara masiva.
Este populatia dispusa sa sustina masiv o reforma?
Daca cetatenii sunt convinsi ca este in interesul lor, si ca tendinta actuala este de disolutie a natiunii, cetatenii ar sustine un proiect credibil, care le-ar oferi sperante.

Proiectul ar trebui sa fie clar, accesibil intelegeri cetatenilor si credibil.
Pornind de la modelele nordice si modelul romanesc, putem considera ca esenta transformarii presupune democratizare si descentralizare adminstrativa.
Prin descentralizare, colectarea impozitelor si taxelor in capitala si redistribuirea fondurilor, sunt diminuate la maxim. Redistribuirea discretionara a bugetelor este sursa coruptiei si mobilul luptei politice. Adminstratorii trebuie sa aiba cat mai putina putere adminstrativa si cat mai multa raspundere, sa fie transformati din administratori discretionari in functionari, si atunci miza puterii ar fi mult mai mica.
Daca se reduce la minim circuitul banilor din teritoriu in capitala si inapoi in teritoriu, se reduce si posibilitatea guvernului sa-si „cumpere” sustinerea parlamentara.
Statul trebuie sa puna accentul mai mult pe reglementare si mai putin pe administrare.

Pentru amorsarea proiectului si derularea lui este necesara o actiune organizata.
Forma de organizare ar putea fi o organizatie civica din care sa se desprinda una, doua sau trei formatiuni politice, nu neaparat simultan. Elementul comun ar fi constructia democratiei, care a disparut din actualele partide politice si din ONG-uri. Elementele distincte ar fi politicile economice: de stanga, de dreapta sau de centru.
O formatiune care ar avea un proiect, prin care sa redea sperante romanilor ar fi sustinuta de o majoritate confortabila.

Un proiect ar trebui sa contina, principiile fundamentale comune, obiectivele si metodele/solutiile.
Ca principii ale democratiei ar putea fi sustinute:
Parlamentarismul – o pozitie neutra intre republica parlamentara, sau monarhie constitutionala. S-ar elimina alegerile prezidentiale si argumentul pentru „presedinte jucator”, care confisca puterea parlamentului si „faulteaza” guvernul.

Partidele politice democrate si independente, o democratie stipulata prin lege.
a) stabilirea indicatorilor democratiei interne a partidelor politice, si sanctionarea reducerii democratiei de partid.
b) finantarea partidelor politice sa fie de la bugete pentru a nu mai fi dependente de finantarile „capitalui subteran”. (Vezi studiu de caz partide de tip SRL)

Descentralizarea si autonomia locala, discutarea si aprobarea decizilor importante la nivelul la care ele produc efecte.
a) Terenurile, padurile, apele, soselele, resursele si societatile comerciale ar trebui sa fie adminstrate si impozitate de autoritatile locale: comunale, judetene sau regionale. Nu ar fi necesar un minister al dezvoltarii.
Prin democratizare trebuie stabilite prin lege ce decizii au nevoie de dezbateri populare si aprobare prin referendum sau alte forme de consultare populara.
Spre exemplu exploatarea gazelor de sist este o problema care afecteaza o regiune. Ea trebuie sa fie aprobata de cetatenii din regiunea respectiva. Beneficile sa revina regiunii, pentru ca daca de beneficii profita Bucurestiul si de toxine locuitorii, ei nu vor accepta niciodata sa aprobe asemenea afaceri poluante. Ministerul mediului ar putea avea drept de veto la asemenea investitii. Minsterul agriculturii ar putea avea doar rol de reglementare si control penru modificari genetice de plante sau animale. Daca locuitorii unei regiuni vor sa cultive plante modificate gentic, guvernul ar putea interzice consumul in tara, obligandu-i sa exporte, sau ar putea sa accepte, dar cu o acciza prin care sa descurajeze asemenea consumuri.
b) impozitele sa fie colectate local si cate o cota sa revina regiunilor si guvernului pentru cheltuieli adminstrative centrale: armata, aparatul guvernamental, institutii centrale de reglementare si control.

Justitia independenta, autofinantata din taxe de timbru si responsabila civil pentru daune produse de hotarari judecatoresti eronate.
Trebuie schimbata filozofia juridica de la statul paternalist care ia masuri, si incaseaza amenzi, la statul care reglementeaza si prin legislatie motiveaza cetateanul (acorda daune) sa se lupte pentru drepturile sale.
Cea mai eficienta lupta impotriva coruptiei si cea mai buna aparare de abuzuri este atunci cand fiecare cetatean are dreptul la despagubiri si are acces direct la justitie, cand nu trebuie sa-l apere o institutie. Dosarele penale sa nu mai fie monopol al parchetelor, sa poata fi intocmite si de avocati. Institutii ca protectia consumatorului, care chipurile ne apara interesele nu ar trebui sa faca altceva decat sa ne ajute, sa constate si sa puna la dispozitia celui lezat probe juridice (proces verbal de constatare, imagini, buletine de analiza etc..), prin care pagubitul sa ceara daune in instanta. Eventual ca sa fie motivate, veniturile institutilor ar trebui sa depinda de volumul daunelor incasate de cetateni cu concursul lor. Materialele furnizate de institutii sa nu fie obligatorii, sa avem posibilitatea sa facem proba cu inregistrari proprii si cu martori.

Reforma institutilor statului, in sensul functionarii lor prin proceduri si indicatori de performanta, pentru a diminua la maxim decizile subiective si abuzive. Ar trebui desfintate toate avizele, sanitare, de mediu, PSI, etc..Sa existe norme si autoritatile sa faca controale. Daca nu se respecta normele cel vinovat este bun de plata. Daca un vecin reclama ca-i poluezi terenul ii platesti lui daunele, nu platesti amenda statului. Statului ii platesti daca poluezi spatiul public sau privat al statului.

Cele de mai sus sunt cateva exemple de subiecte de interes pentru cetateni, subiecte care ar putea sa imprime Romaniei o alta traiectorie.

Forma de organizare poate evolua in mai multe faze.
1. In prima faza ar putea demara ca ONG cu functionare online, pentru a detalia obiectivele si metodele/procedurile de functionare. Un forum de discutii pentru dezbateri si un loc in care sa se organizeze o retea de comunicare. In prima faza pot colabora cateva sute de membrii, care sa puna la punct obietivele, argumentele, si metodele de organizare si de functionare.
2. In faza a doua, cand proiectul este in linii mari definitivat, se poate trece la popularizare si racolare de membrii in teritoriu, persoane respectabile, nu neaparat cu notoritate. In aceasta faza se poate realiza si o publicatie online editata si difuzata local, pentru cei care nu au acces la internet. Se cauta sponsorizari. Se vor organiza dezbateri in teritoriu, si pentru anumite subiecte se pot organiza manifestatii pentru intitiative legislative.
Spre exemplu votul impotriva tuturor valabil, cu efect locuri libere in parlament corespunzator voturilor impotriva, sau stimularea participarii la vot prin acordarea unei prime de participare de 10-15 lei. Se pot prezenta avantajele autonomiei locale, si a democratiei participative.
Cetatenii sa stie de ce fonduri beneficiaza primaria, si in functie de aceastea sa stabileasca de cati medici, profesori, politisti au nevoie, si ce sume le raman pentru alte investitii. Sa stie ca ar putea sa stabileasca impreuna cu consilierii planul de cheltuieli si prioritatile investitionale, si astfel transparenta este maxima, si coruptia minima.
Printr-o astfel de actiune se poate castiga incredere si implicit participarea si sustinerea
Segmentul de populatie vizat ar fi in primul rand in mediul rural: profesori, medici, asistenti medicali, iar in mediul urban, absolventi de invatamant superior fara functii importante de conducere. Pentru aceasta faza nu se poate miza pe mass-media finantata de politicieni si nici pe institutele de sondare a opiniei publice. Ar fi nevoie de o retea proprie de monitorizare a sustinerii sociale. Daca se ajunge la o sustinere de cateva sute de mii de cetateni, se poate miza si la o contributie de cateva zeci de milioane de lei. Unii vor participa cu actiuni de voluntariat si cotizatii, altii doar prin sponsorizare.

3. in faza a treia se poate forma unul, doua sau chiar trei partide politice dupa modelul AC-PAC, in functie de sustinerea electorala si de diferentele de opinii privind solutile.

Se spune ca lumea este pasiva si nu se implica, dar pe de alta parte cetatenii nu au nici o putere de decizie. Sunt obligati sa aleaga intre doi sau trei candidati desemnati de partidele existente.
Tensiunea in crestere demonstreaza ca cetatenii nu pot schimba „directia gresita” in care merge societatea. Desi oferta PP-DD este comica si putini cred in ea, sunt destui care i-ar vota doar ca sa sanctioneze actuala clasa politica.
Sigur ca lumea nu se implica in lupta dintre partidele politice pentru putere, pentru ca nici un partid nu are proiect prin care sa ofere sperante, dar asta nu inseama ca societatea nu s-ar implica in sustinerea de reforme. Afirmatia ca lumea este pasiva este si o forma de manipulare prin care se accentueaza apatia, cultivand sentimentul ca nu se poate face nimic, pentru ca „nu ai cu cine”.

Anunțuri

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

10 Responses to De la oligarhie spre democratie!

  1. Teoretic totul este simplu dar practic … ?

  2. La ora actuala in Romania s-a cristalizat oligarhia parlamentara, care refuza cu indarjire sa scape puterea din mana , folosindu-se de un surogat numit VOTUL PE LISTA care de fapt incalca regulile democratiei . Din moment ce toate partidele existente, prezinta alegatorilor liste in care gasim oameni politici compromisi, puscariabili, fara ca alegatorul sa poata interveni pe lista (conform sistemului elvetian de pilda, sau conform votului uninominal pur) atunci va intreb de ce mai suntem chemati la vot ? Sa legalizam hotia ? Ce castigam votand astfel ? Practic la vot avem de ales intre hotii inscrisi pe lista PDL-ului , USL-ului sau PP-ului …. asa ca dreptul constitutional de a alege este facut praf. Alegatorii au iluzia ca voteaza , de fapt oligarhia are grija ca pe locurile eligibile de pe lista sa puna oamenii care trebuiesc, in functie de procentajul (partidului) scontat la vot . Singura modalitate de a sparge obscurantismul oligarhiei parlamentare, este candidatura independenta fara sigla nici unui partid , Asta se poate doar in cazul unor persoane publice cunoscute si potente financiar . In rest vorbe-n vant dragilor , Votul pe lista mascheaza dictatura oligarhiei parlamentare ! Toata peroratia dumneavoastra domnule, est un onirism misologic acrimonios !

    • Deceneu says:

      In problema asta avem opinii total opuse. Problema nu este o lista de 6 candidati la nivel de judet, sau 6 candidati fiecare candidand intr-un colegiu uninominal. Tot sase sunt si desemnati tot de partide. Candidatii uninominali isi finanteaza campania. Daca erau candidati rezultati in urma unei campanii de alegeri interen de partid si participau pe lista, si finantarea ar fi fost a partidului, atunci ei nu ar fi fost candidatii sau „beizadelele” „sponsorilor” .
      Aveti impresia ca Prigoana ar finanta candidatura altui candidat, care sa nu fie membru al familiei?
      De ce, din cate tari sunt in UE, doar doau au sisteme uninominale majoritate?
      Pentru ca sistemul este nedemocratic?

  3. snake says:

    De la democratie la tiranie nu e decat un pas!

    In Democratie „Masa e absoluta; fiecare prost luat in parte e un prost si atat. Dar toti prostii astia, luati impreuna, sunt un principiu istoric. Prin insasi ordinea ei ideologica, democratia il obliga pe idiot sa stea alaturi de geniu si sa-i poata zice: ce mai faci, frate? Partea proasta este ca oamenii de exceptie pot ajunge captivi in cirezile democrate. Ce decide masa are un caracter absolut, deoarece prin masa se exprima specia. Prin individ se exprima personalitatea. Numai ca, uneori, un individ ajunge sa influenteze foarte mult asupra maselor. Acestia sunt alesii. Istoria este facuta de alesi. Paradoxul societatii umane este ca multimea ii produce pe conducatori, iar acestia o conduc. Ideea de echilibru social este caracteristica oricarei democratii burgheze. Asta e forta constanta a democratiei. Iar extremelor – fie extremei stangi, fie extremei drepte – , care violeaza ideea de echilibru social, democratia le este ostila” – afirma Aristotel si mare dreptate avea!!!

    • Deceneu says:

      Ce spune Aristotel era valabil la democratia cetatii, unde hotararile se luau de majoritate ce decideeea rezolvarea unui caz.
      Intre timp natiunile s-au marit si functioneaza ca sisteme complexe, dupa proceduri de functionare care rezolva fenomene.
      Problema este ca unele soceitati au ramas la stadiu de functionare al antichitatii si clasa politica rezolva cazuri in roc sa rezolve fenomene. Repartizeaza bugete in loc sa stabileasca criterii de repartizare.

%d blogeri au apreciat asta: