In atentia D-nei Viviane Reding

D-na Viviane Reding

Va scriu din Romania in legatura cu democratia si justitia din aceasta tara, pentru ca sunt interesat de o rezolare a acestei probleme foarte critice, constient fiind ca sunteti informata subiectiv de politicienii acreditati la Bruxelles si de raportori ai ONG-urilor din Romania. Ca politicienii va informeaza subiectiv nu cred ca este o surpriza, dar probabil nu va asteptati ca si ONG-urile reprezentante ale societatii civile, sa fie angajate politic.

Intai as face cateva considerente ale originii si evolutiei politicii si a societatii civile romanesti.
Dupa ’89 fostii lideri politicii si ai servicilor secrete au construit o societate care sa functioneze centralizat si la comanda, dar care sa simuleze democratia. Acesti continuatori ai sistemului comunist centralizat, in mare parte ofiteri sau activisti comunisti cu deprinderi de conducere autoritara, s-au opus privatizarii transparente, adoptand o privatizare controlata, clientelara si s-au opus antrenarii cetatenilor la viata publica si politica.
In anii ’90 s-au opus partidelor istorice aparute si presei libere, sicanandule si impiedicand aprovizionarea cu hartie sau distributia presei scrise, dar si la solicitarea lui Ion Ratiu de infiintare a unui post privat finantat de romanii din diaspora. Acele partide istorice militau pentru democratie si pentru retrocedarea proprietatilor confiscate sau preluate abuziv.
Au organizat infiintarea de partide „clone” cu nume similare cu a partidelor istorice pentru a creea confuzie in electorat. Au infiltrat oameni in partidele isptorice si in Alinata Civica pentru a le acapara conducerea sau a le decredibiliza. Au organizat o campanie calomnioasa si de discreditare a liderilor opozitiei.

Dupa anii 2000 partidele istorice au fost in mare eliminate din viata politica sau conducerea lor confiscata(cazul PNL). La presiunea lui Adrian Nastase presa scrisa libera aproape a sucombat, supravietuind doar presa obedienta fostilor activisti si securisti, presa care traia din subventii mascate prin publicitate guvernamentala acordata preferential. Au aparut posturi de radio si televiziune private, apartinand oamenilor politici, finantate tot cu contracte de la bugetele de stat sau locale.
S-au infiintat ONG-uri unele finantate de la bugetul central, pentru a da o aparenta de societate civila si pentru a absorbii fonduri occidentale.
Partidele politice s-au depopulat pentru ca in interiorul lor nu s-au organizat consultari si dezbateri, rolul lor reducandu-se la alegerea „regizata” a liderilor lor. In lipsa membrilor cotizanti sustinerea financiara s-a facut de catre imbogatiti tranzitiei, oamenii fostului „sistem”. Candidatii la posturi eligibile au fost desemnati de cei care finanteaza clasa politica.
Este un sistem circular.
Oameni de afaceri si cu afaceri cu bugetul statului, finanteaza mass-media si clasa politica, pentru a-si promova „favoritii” la putere si pentru a-si refinanta afacerile.

In acest fel partidele functioneaza ca societati comerciale, cu mass-media proprie pentru manipularea electoratului.
In Romania nu exista mass-media libera si nici societate civila autentica. In toti acesti ani societatea civila din Romania a fost descurajata si indepartata de democratie.
„Analistii” politici, salariati ai proprietarilor de trusturi media, evita discutarea problemelor importante ale societatii, desi spatiul ocupat de comentarii in media este imens.
Tot spatiul este destinat persoanelor, declaratiilor liderilor politici, marketingului de imagine pozitiva sau negativa, dupa cum persoana publica face parte din echipa postului sau din echipa adversa. Nu se discuta despre refome ale institutiilor statului in general si a justitie in special. Societatea este polarizata si isterizata de mass-media.

Referitor la institutiile statului si a justitie acestea nu au fost nici un moment independente de puterea politica.
Sistemul socialist a avut principala caracteristica functionarea fara regelementari, functionarea la ordinele persoanelor numite in functii de conducere, care trebuiau sa aibe o singura calitate, obedienta fata de superiori. Ne existand indicatori de performanta, proceduri si criterii de evaluare, nu exista nici responsabilitati clare. Totul este subiectiv si la cheremul superiorilor. Nu se incalca procedurile pentru ca ele nu exista, fie sunt interpretabile.
Functionarii si magistratii au venituri fixe, indiferent de rezultate, deci ele nu sunt corelate cu rezultatele, nu sunt motivante. Magistratii au dobandit inamovibilitate, dar multi dintre ei sunt satajabili. De la sistemul comunist s-a mostenit o stabilitate pe functii pe termen nelimitat, ceea ce a facut ca institutiile sa mosteneasca oameni obedienti. Tinerii nu pot accede la functii, sau accesul se face netransparent din cauza criteriilor arbitrare de evaluare.

In ce priveste membrii Curtii Constitutionale si Avocatul Poporului, ei sunt numiti de partidele politice parlamentare. Desi sunt institutii cu aparenta juridica, in realitate sunt institutii politice, la fel cum este si Directia Nationala Anticoruptie (DNA) sau Procurorul General.

In ce priveste infiintarea DNA este neconstitutionala si nefasta pentru functionarea unei justitii libere.
Este neconstitutionala pentru ca anumita categorie de infractiuni, cele de mare coruptie, au regim special de cercetare ceea ce contravine egalitatii de tratament prevazuta in Constitutie

ARTICOLUL 16
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

In Romania s-a mostenit de la defunctul regim „metoda raportarii masurilor adoptate”, fara a astepta rezultatele masurilor pentru evaluarea oportunitatii si eficientei lor.
In cazul DNA s-a considerat ca o institutie specializata pentru marea coruptie ar putea sa fie un impuls dat justitie, dar se vede ca efectul este tocmai invers.
S-a realizat o institutie centralizata care are exclusivitate, si care poate fi controlata mai bine de clasa politica si de lumea interlopa. Daca anchetele penale erau dispersate in toata tara, era mult mai dificil ca puterea de la Bucuresti sa intervina si sa influenteze cercetarile de mare coruptie. Prin centralizarea instrumentarilor dosarelor de mare coruptie de catre procurorii desemnati de clasa politica, acestia nu pot sa-si exercite atributiile, pentru ca sunt promovati oameni/procurori „siguri”.

Un exemplu este protectia Presedintelui Traian Basescu, anchetat in dosarul de mare coruptie FLOTA. Ajuns presedinte, dosarul FLOTA a fost retrimis de la completul de judecata la DNA pentru un viciu de procedura, si seful DNA a considerat ca presedintele se bucura de imunitate absoluta si nu a mai inaintat dosarul la tribunal pentru judecare. Conform Constitutiei, presedintele se bucura de imunitate relativa, la fel ca parlamentarii, pentru declaratii, acte si fapte in exercitarea functiei si pentru arestul preventiv. Imunitatea pentru infractiuni comune, care nu au legatura cu activitatea prezidentiala sau parlamentara, nu intra sub incidenta imunitatii.
Aceasta rezulta foarte clar din textul Constitutiei redat mai jos.

ARTICOLUL 84
(2) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.
ARTICOLUL 72
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

O imunitate absoluta contravine articolului 16 din Constitutie prezentat anterior.
Presedintele Traian Basescu nu este un luptator pentru democratie sau anticoruptie. El utilizeaza lupta cu coruptia ca pretext pentru a-si intari puterea personala in defavoarea adversarilor politici.

Nici un parlamentar nu a pus in discutie si nu a contestat la Curtea Constitutionala interpretarea sefului DNA a imunitatii absolute a Presedintelui, ceea ce dovedeste ca exista o complicitate intre toate partidele politice parlamentare. Nici ONG-urile sau Avocatul Poporului nu au solicitat o actiune de punere in acord cu Constitutia si intrarea in legalitate. Mass-media evita sa discuta acest subiect. Partidele politice accepta aceasta anormalitate din doua motive: pentru ca le convine sa existe un presedinte santajabil care sa tina DNA-ul in „lesa”, si pe de alta parte multi membrii ai partidelor politice de la putere si din opozitie sunt complici la devalizarea economiei in general, a flotei in mod special.

Cheltuielile mari si inutile, coruptia, aroganta si cinismul, nonfunctionarea democratiei, inexistenta unei mass-media independente, sunt factori de tensiune sociala.
Aceeste lucruri in Romania sunt foarte cunoscute si din acest motiv exista o tensiune populara latenta si in crestere, care poate oricand duce la explozii sociale.

UE poate face multe cu eforturi minime pentru Romania si pentru cetatenii ei.
ONG-urile sustinute de Fundatia Soros au fost o intentie buna, dar din nefericire nefinalizata.
S-a creat cadrul organizatoric, dar nu s-au implementat procedurile de functionare si criterile de evaluare a performantelor. Nu s-au prevazut componente care sa analizeze si sa perfectioneze managementul acestora. Ele au fost populate in timp cu oameni ai puterii, astfel incat activitatea lor sa nu „derapeze”, si acum actiunea lor se reduce la declaratii cu caracter de generalitate ale liderilor.

UE a prevazut fonduri pentru Romania dar nu a prevazut fonduri pentru sustinerea democratiei, a societatii civile si a unei mass-media independenta.

UE poate conditiona eliberarea fondurilor UE de realizarea de progrese in domeniul societatii civile, a liberatilor in mass-media si functionarea justitiei.
Sunt necesare reforme radicale in justitie, in sensul motivarii si al responsabilizarii magistratilor si procurorilor.

Personal considera ca DNA-ul ar trebui desfintat si cercetarile sa se faca dupa criterii de prioritate stabilite de CSM. Anchetele nu trebuie sa se faca la ordin, asa cum s-a demonstrat in cazul vamesilor. Daca ar fi functionat parchetele, actiunile anticoruptie ar fi trebuit sa fie continue si in toata tara, nu doar la comanda si cu procurori de la DNA din Bucuresti.
Actiunea la comanda a institutilor s-a observat si in cazul cautarii unui microb necunoscut in transportul de bulbii de lale din Olanda, ca represalii pentru opozitia Olandei la acceptarea in spatiul Shengen.
Procurorii cu venituri fixe nu sunt motivati sa rezolve cazuri grave si care le pun in pericol viata si familia. Procurorii ar trebui sa fie protejati, evaluati si recompensati dupa numarul si complexitatea dosarelor inaintate in instana si rezolvate cu succes, si sanctionati pentru actiuni de intimidare, hartuire sau de abuz.

UE poate solicita guvernului sa realizeze societati independente din posturile de radio si televiziune publice existente (care sunt 5 sau 6 la numar) si fiecare familie sa opteze ca abonamentul sa fie achitat in contul unuia din aceste posturi publice, optiune care sa poata fi modificata la sase luni. Guvernul si societatile cu capital de stat sa aloce fonduri guvernamentale si de publicitate proportional cu sumele colectate din abonamente.
S-ar creea astfel o competitie intre posturile de televiziune publice si un interes pentru o informare de calitate. Cetatenii ar evalua calitatea servicilor si ar finanta, prin intermediul abonamentelor, acele posturi care demonstreaza echilibru. Managementul care pierde audienta sa fie schimbat. S-ar putea renunta la numirea politica a membrilor Consililor de Adminstratie ale Radioului si Televiziunii publice si managementul ar putea fi atribuit prin licitatie publica internationala.
O solutie pentru reducerea coruptiei ar putea fi reforma adminstrativa, prin care atributiile regionale sa fie sporite, in sensul independentei si autonomiei financiare. O asemenea reforma ar distruge dirijismul centralizat mostenit de la regimul comunist si ar atenua lupta pentru putere.

Pot fi si alte metode de sprijin a unei societati civile romanesti, metode pe care sunt convins ca le cunoasteti mai bine decat mine.

In concluzie in Romania nu exista o justitie independenta si functionala si nici o presa libera care sa apere democratia, pentru ca democratia si societatea civila sunt aparente.
In aceste conditii cred ca pentru UE, prioritatea numarul unu in ce priveste reformele din Romania, ar fi bine sa fie democratia sprijinita de o presa libera si justitia.

Va multumesc pentru timpul acordat, cu speranta ca am lamurit cateva aspecte, probabil multe pe care le cunoasteti.

PS Astept comentarii, corectari, propuneri de completare si reformulari, si daca cineva se ofera sa o traduca in engleza, sa faca un comentariu si ii trimit un e-mail?
Dupa completare o voi trimite in nume propriu, deci nu am nevoie de semnaturi de sustinere.

UPDATE
Am primit raspuns de la Secretariat C1, semnat de Dl. Emmanuel Crabit, in care imi scrie ca la nivelul comisiei se monitorizeaza situatia din Romania. Din raspuns vad ca sunt preocupati de persoane, de transparenta numirilor la DNA si Procurorul General, si nu exista preocupari pentru a rezolva mecanismele de funtionare: responsabilizarea, motivarea, protectia si independenta procurorilor, cea ce ma face sa fiu sceptic in eficienta monitorizarii comisiei.

With regard to your positions on the role of the National Anticorruption Directorate, please be reminded that its legal basis has been challenged repeatedly since 2007 and that some of these challenges are still pending. The forthcoming appointments to the posts of General Prosecutor, Chief Prosecutor of DNA and for other senior appointments within the prosecution are an opportunity to show that the political and judicial leadership is fully supportive of a strong and independent pursuit of corruption. This calls for a transparent and objective appointment process within the existing legal framework, through an open competition using clear criteria, targeting the strongest possible leadership and with the goal of continuity in the functioning of these institutions. The efficient conduct of a number of high-level corruption cases which have reached final stage in court will test the Romanian judiciary’s ability to continue to affirm its independence and apply the rale of law.
The Commission will monitor the situation to verify whether the commitments have been
honoured. The Commission will issue a further report under the cooperation and verification
mechanism before the end of the year to assess whether its concerns have been addressed and democratic checks and balances have been restored.
Thank you once again for your views on the situation in Romania.

Yours sincerely,
Emmanuel Crabit

In raspuns am primit si trimiteri la link-urile de mai jos.
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/12/621
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/12/621
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/12/626

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

7 Responses to In atentia D-nei Viviane Reding

  1. Teo Negură spune:

    Eu ma gandesc la efortul pe care l-ai depus ca sa scrii asta, iar doamnei i se falfaie. Tuturor li se falfaie, Deceneu, numai noi nu intelegem asta…

    • Deceneu spune:

      Daca nimeni nu ii arata si alta fata a medaliei, ea vede doar ce i se prezinta de politicienii acreditati. Poate cunoaste realitatea, poate nu.

  2. Bibliotecaru spune:

    Oamenii aceştia nu cunosc ce sunt acelea argumente… Doamna Viviane trebuie să primească o „bastârcă” şi nu bunăvoinţă. Dacă ar fi fost după mine, aş fi chemată pe la Parlamentul României, în faţa unei comisii, ca să dea ceva declaraţii mai amănunţite. Sunt convins că după o astfel de experienţă ar fi renunţat să mai vorbească neîntrebată.

  3. Deceneu spune:

    D-na V Reding, ca toti oficialii UE, sustin, la presunea bancilor, centralizarea si majorarea bugetelor UE, ca sa aiba influenta mai mare, sa creeze acea dependenta si „loialitate” care functioneaza si in Romania intre centru si teritoriu.

  4. Nu înţeleg delaţiunea. Mă refer cel puţin la afirmaţia ciudată privind „confiscarea” conducerii PNL. Idioată cum e, Reding se va bucura să creadă că referirea e la Crin Antonescu.

    Nu înţeleg nici dezinformarea privind „sucombarea” presei „la ordinul” premierului Năstase – ca dovadă de sucombare, modul zburdalnic în care absolut întreaga presă l-a susţinut pe Băsescu.

    Decesul presei poartă semnătura lui Băsescu – în afară de Trustul Intact şi nişte site-uri, absolut tot ce înseamnă mass-media a fost exterminat, iar rămăşiţele, puse în slujba aparatului securistic.

    De asemenea, Parlamentul NU ar fi putut interveni în decizia Procurorului Şef al DNA, în general, în treburile sistemului judiciar. Separaţia puterilor în stat. Sigur, ar trebui modificată legislaţia, de aşa natură încât să fie scoşi din magistratură cei care comit abuzuri în funcţie şi execută comenzi politice.

    Soros?!Tot ce poate fi mai nociv.

    E o naivitate să crezi că UE e altceva decât o nouă URSS, chiar perfecţionată în rău, pentru că urmăreşte să anihileze suveranitatea ţărilor şi însăşi ideea de identitate naţională. Dacă nu se stopează evoluţia actuală, România trebuie să urmeaze modelul islandez. Ar trebui ca guvernanţii noştri să avertizeze Bruxelles-ul şi Strasbourg-ul în acest sens.

    Reding e o maimuţă împăiată, imaginea noului aparatcik. Păcat de energia irosită cu scrisoarea către ea.

  5. Deceneu spune:

    Conducerea PNL- functioneaza prin decizii in cerc restrans, fara sa-si consulte membrii, fara sa organizeze deazbateri, dupa modelul tuturor partidelor FSN-iste, ca partid de lider. PNL-ul a devenit un partid aparent la remorca lui CRIN, dar in realitate cred ca e condus de Voiculescu prin R Stroe si alti cativa oameni de-ai lui.
    Grupul de la conducerea PNL nu s-a remarcat prin idei de reforma in interesul democratiei, s-au orientat doar spre persoana lui Basescu, al fel ca A3. Nu-i mai intereseaza retrocedarile, privatizarile, descentralizarea si autonomia locala, libertatea presei sau principiile democratie. Conducerea PNL s-a pus in slujba lui Voiculescu si a simularii luptei lui cu Basescu. Nu este o lupta autentica. Basescu este vulnerabil prin dosarele blocate de DNA pe motiv de imnitate.
    De ce nu vor politicienii, inclusiv cei liberali, sa lamureasca chestiunea imunitatii. Constitutia nu acorda imunitate absoluta. Procesul lui Basescu putea continua si justitia sa se pronunte. Acceptarea blocarii dosarului FLOTA arata ca totata clasa politica prefera un presedinte santajabil, care sa tina DNA-ul in “lesa”. Daca dosarele nu ajung in justitie, sau ajung cu vicii de procedura, justitia poate fi indepententa ca judeca dupa probele oferite de DNA si numai pe dosarele trimise in instanta.

    Libertata presei a fost eliminata de pe vremea lui Nastase, cand se acordau contracte de publicitate preferential, si cand Nistorescu a fost schimbart de la EVZ, iar apoi si Turturica, devenit ulterior “cantaret” al lui Basescu. Jurnalistii au doua variante, sa “presteze” dupa indicatiile patronilor, sau sa ramana someri. Basescu nu a facut decat sa preia o parte din mijloacele media finantate de bugete. USL-ul a ramas cu Intact si RTV. Mass-media este polarizata si toata campania se focuseaza pe liderii celor doua forte politice. Mai exista media independenta?

%d blogeri au apreciat asta: