Uzurparea Parlamentului – atentat la democratie!

Clasa politica romanesca pregateste terenul pentru o republica prezidentiala in dispretul Constitutiei, cu concursul institutiilor statului, a CCR si CSM. Asta sugereaza lipsa de reactie a politicienilor la decizile CCR.
Am mai scris pe blog ca, in spiritul Constitutie, Presedintele este ca un notar si imi mentin argumentele.

Curtea Constitutionala a Romaniei interpreteaza Constitutia si rolul Presedintelui intr-un mod halucinant, respectiv ca Presedintele traseaza linia in politica externa. Nici un articol din Constitutie nu acorda institutiei Prezidentiale un drept de decizie in politica externa.
Ponta a aberat cand a acceptat ca sa primeasca mandat de reprezentare de la Presedinte, de parca Presedintele ar gestiona mandatele de reprezentare a Romaniei si le deleaga dupa cum doreste. Reactia pe care a avut-o Premierul sugereaza ca nici diploma de drept nu ar merita-o. Care articol din Constitutie afirma sau sugereaza asa ceva?

Este adevarat ce spune CCR: Rolul Guvernului în politica externă este de execuţie., dar nu este adevarat ca presedintele este inzestrat cu rolul de a trasa linia politica externa a statului, asa cum afirma CCR.

Atunci, Curtea a reţinut, în esenţă, că regimul politic consacrat de Constituţie trebuie să fie calificat ca fiind unul semiprezidenţial şi că, potrivit art. 80 alin.(1) din Legea Fundamentală, preşedintele reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul.
Acest text constituţional îi permite să traseze liniile viitoare pe care statul le va urma în politica sa externă, practic să îi determine orientarea în planul relaţiilor externe, ţinând cont, desigur, de interesul naţional. O atare concepţie este legitimată de caracterul reprezentativ al funcţiei, preşedintele fiind ales de cetăţeni prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat„, se arată în document.

Constitutia spune clar, cine stabileste politica interna si externa si cine o pune in aplicare, respectiv Parlamentul aproba un program de guvernare pe care Guvernul il pune in aplicare, si periodic informeaza Parlamentul despre stadiul realizarii lui.

ARTICOLUL 102
(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.

Atat in CAPITOUL III „Guvernul”, cat si in CAPITOLUL IV „Raporturile Parlamentului cu Guvernul”, se prevede ca guvernul prezinta camerelor raporte si informari, ca raspunde la interpelarile parlamentarilor, si ca (ARTICOLUL 109 (1)) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate.

In stabilirea politicii interne si externe si a programului de guvernare, Presedintele nu are nici un rol decizional. Nu exista nici un articol in Constitutie prin care guvernul sa fie subordonat, sa informeze, sa fie interpelat sau sa fie sanctionat de Presedinte.
Singurul articol care ar putea fi interpretat ca fiind cu atributii decizionale in politica externa este”

ARTICOLUL 91
(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.

Cum tratatele sunt negociate de guvern, si guvernul pune in aplicare programul aprobat de Parlament, este evident ca si linia politica este stabilita de Parlament. Presedintele doar semneaza tratatele respective ca reprezentant al Romaniei, tratate care sunt apoi supuse ratificarii Parlamentului.

Guvernul poate fi demis de Parlament prin motiune de cenzura. Programul guvernului este legiferat de catre Parlament si guvernul doar pune in aplicare legile, legi care nu pot fi impiedicate sau amendate de Presedinte.
Se pune intrebarea cum, prin ce metode/parghii isi promoveaza Presedintele porogramul politic?
Prin nici o metoda! Presedintele nu este decident in politica, el are doar rol de reprezentare si de mediere intre puterile statului. Presedintele nu este „jucator”, este arbitru, care vegheaza la respectarea Constitutie, si are rol de reprezentare protocolara.

Nu pot fi doua centre de decizie, unul la Parlament si altul la Presedentie, pentru ca un mecanism de comanda cu doua „leviere” este o sursa de crize si de blocaje politice. O decizie nu are doi decidenti, si de cand lumea se stie ca „un copil cu doua moase ramane cu ombilicul netaiat”. Pot fi decidenti intr-o echipa in care in final decide majoritatea prin vot, dar nu in doua sau mai multe centre de decizie distincte si independente.
Doi poli de putere care sa stabilesca politica externa, este o mare aberatie emanata de minti bolnave de putere.

ARTICOLUL 107
(1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.

(2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.
..
ARTICOLUL 109
(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.

In sectiunea CAPITOLUL IV „Raporturile Parlamentului cu Guvernul”, sunt 5 articole (111-115) prin care se stipuleaza subordonarea Guvernului fata de Parlament si rolul de coordonator al Parlametului.

Cum poate afirma CCR ca votul direct si articolul 81 care prevede ca Presedintele reprezinta statul, ii confera Presedintelui dreptul de a decide in politica externa, cand Constitutia este foarte clara?
Reprezentarea si dreptul de a decide sunt complet diferite. Avocatul reprezinta un client intr-un proces, dar clientul decide daca se intelege cu partea adversa, daca se declara vinovat sau nevinovat. Avocatul reprezinta pe client asa cum stabileste clientul prin mandatul acordat.
Presedintele reprezinta statul asa cum stabileste Parlamentul si nu cum considera el ca trebuie sa-l reprezinte.

Legitimitatea Presedintelui este mai mica decat legitimitatea Parlamentului, pentru ca atat Parlamentarii cat si Presedintele sunt alesi prin vot direct, dar Presedintele este ales cu mai putine voturi decat Parlamentul. Pe de alta parte Constitutia spune clar ca:
ARTICOLUL 61 (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

Exista si opinia separata a patru membri ai CCR Judecători CCR: Unele decizii ale Curţii, paşi semnificativi în transformarea republicii din semiprezidenţială în prezidenţială

„Nicio prevedere nu se referă însă la dreptul exclusiv al preşedintelui de a reprezenta România la Consiliul European sau la alte întruniri internaţionale. Reprezentarea la care se referă art.80 din Constituţie se întâlneşte în cvasimajoritatea Constituţiilor statelor membre ale Uniunii Europene, fără ca acest lucru să însemne că preşedintele statului are dreptul exclusiv de a participa la reuniunile Consiliului European (a se vedea, cu titlu exemplificativ, art.59 alin.(1) din Legea fundamentală a Germaniei, art.65 alin.(1) din Constituţia federală a Austriei, art.120 din Constituţia Portugaliei, art.126 alin.(1) coroborat cu art.133 alin.(1) din Constituţia Poloniei, art.9 alin.(3) lit.a) din Legea fundamentală a Ungariei, art.63 alin.(1) lit.a) din Constituţia Republicii Cehe, art.36 alin.(1) din Constituţia Greciei etc.); mai mult, reprezentarea acestor state în Consiliul European revine primului-ministru. În consecinţă, o asemenea dispoziţie constituţională nu echivalează cu existenţa unui drept absolut de reprezentare a statului”, se spune în document.

Ei arată că, în cazul României, sintagma ”reprezintă statul român” consacră rolul instituţiei preşedintelui republicii în cadrul sistemului constituţional din România, acest rol sistemic are în vedere faptul că acesta îşi exercită atribuţiunile prevăzute prin Constituţie în această calitate şi că participă atât la conducerea politicii interne, cât şi a celei externe.
„Acestui principiu larg nu i se pot ataşa alte valenţe şi înţelesuri, el vizând în totalitate numai atribuţiunile prevăzute expres în sarcina preşedintelui republicii prin Constituţie; or, în domeniul politicii externe, este aplicabil art.91 din Constituţie. (…) De asemenea, reţinem că a califica regimul politic românesc ca fiind unul semiprezidenţial nu implică şi dreptul exclusiv al preşedintelui republicii de a angaja statul în cadrul reuniunilor Consiliului European, iar Guvernul să aibă în competenţă doar punerea în executare a ceea ce se decide”, se mai precizează în document. ..
Judecătorii CCR atrag atenţia că o atare orientare pune Guvernul într-o poziţie de subordonare faţă de preşedinte, ceea ce este inacceptabil.

Ei apreciază că atunci când este vorba de o dispută politică Preşedinte – Guvern, Parlamentul, în calitatea sa de ”organ reprezentativ suprem al poporului român”, este cel care trebuie ”să tranşeze această dispută politică”.

Decizia CCR poate fi un motiv serios de schimbare a Constitutie, in sensul ca trebuie sa existe o cale de atac a decizilor CCR contestate de Parlament, de Avocatul Poporului sau de un numar minim de magistrati.
O asemena cale de atac trebuie sa fie una ce nu poate fi influentata de clasa politica, si ar putea fi un referendum organizat in lumea magistratilor.
Daca referendumul invalideaza o decizie de neconstitutionalitate a CCR, sa atraga dupa sine sanctionarea adminstrativa, prin demiterea si interdictia de a mai profesa timp de 10 ani, pentru membrii CCR care au sustinut o decizie invalidata, sau tinand cont ca multi sunt pensionabili, nerecunoasterea vechimii in magistratuura la pensionare. Asta ar reponsabiliza membrii CCR.

Anunțuri

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

4 Responses to Uzurparea Parlamentului – atentat la democratie!

  1. din Constituția României:

    « ARTICOLUL 80
    (1) Preşedintele României reprezintă statul român »

    mii de scuze, dar considerațiile care speculează alte articole, fără a ține seama de cel primordial, sunt sofisme și atât.
    mii de scuze, din nou.

    • Deceneu says:

      In drept se iau in conisderare toate articolele care se refera la o problema, nu doar cele care ne-ar putea sustine opinia. Si nu se ia in considerare doar litera, se ia in considerare spiritul Constitutiei.

  2. casandra says:

    CCR si-a depasit de mult atributiile si competentele. Acum rescrie chiar elementele de doctrina in privinta „functiei de reprezentare a statului”. Si ignora cu suverana inconstienta si incompetenta chiar substanta acestei „functii de reprezentare a statului”. Daca pe asta isi intemeiaza decizia recenta…inseamna ca este urgenta modificarea Constitutiei si desfiintarea CCR.
    Functia de reprezentare a statului este reglementata la nivel international prin dreptul diplomatic si consular. Conventia de La viena din 1961 (ratificata de mult si de Romania si de toate statele) stabileste ca aceasta „http://www.scritube.com/stiinta/stiinte-politice/CONVENTIA-CU-PRIVIRE-LA-RELATI83667.php
    Fac oare ambasadele politica relatiilor romaniei cu respectivele state in care avem ambasade si oficii conulare_ Dupa capul cel mic al CCR, da!
    Presedintele nu este singurul care indeplineste functia de reprezzentare a astatului. O mai au multii altii. Ce facem, recunoastem acestora dreptul de a stabili politica externa_functie de reprezentare a statului” o au reprezentantele diplomatice si consulare in

    • Deceneu says:

      Nu stiu cum au putut sa se prostitueze in asa hal. Nu trebuie sa fi licentiat in drept ca sa observi discrepanta dintre Constitutie si interpretarea CCR.

%d blogeri au apreciat asta: