Reforma statului

In viziunea lui Basescu,a lui Ponta sau Antonescu si a tuturor politicienilor romani, reforma statului este identica si foarte clara, si respecta cerintele lui Farfuridi „..să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica..”

Toti vad statul functionand asa cum a functionat si pana in prezent.
Un stat care colecteaza intr-un buget central taxele si impozitele tuturor activitatilor desfasurate in tara, fonduri pe care le redistribuie discretionar, clientelar la cei care sustin puterea centrala.
Au sanse sa primeasca repartitii mai generoase din fondurile publice, cei care ofera o „drenare” mai mare spre afacerile si conturile personale ale ordonatori de credite si ale politicienilor.

Statul mostenit de la comunisti nu a suferit nici o reforma de descentralizare sau de modernizare.

Intentia USL este sa realizeze o agentie nationala de dezvoltare, pe scheletul actualului minister al dezvoltarii, care sa coordoneze cele opt regiuni, conduse de cate un presedinte.

USL propune ca prin modificarea Constituţiei să fie instituite regiunile, iar varianta luată în calcul este de regionalizare pe actualele regiuni de dezvoltare ce funcţionează în ţară din 1998 şi care sunt coodonate de câte o agenţie pentru dezvoltarea regională, organism neguvernamentale, de utilitate publică.
Duşa: Regionalizarea trebuie făcută pe principii economice, nu etnice

Si Basescu si Ponta considera ca 41 de presedinti de consilii locale sunt prea multi pentru a fi controlati, si atunci centralizarea deciziei din teritoriu in opt centre de decizie este o solutie de a-i tine sub control.

In concluzie, prin regionalizare politicienii doresc sa faca o centralizare si mai puternica.
Mentalitatea lor este consecinta unei deformatii profesionale.
Statul si partidul functioneaza ierarhic ca o armata in viziunea lui Basescu si a tuturor politicienilor, majortitatea cu mentalitate militara. Asa cum scria Alina Mungiu Pippidi in RL despre „partidul prezidential si plobeleme lui” cand il sustinea pe Basescu.

Diversi comentatori incearca sa acrediteze ideea la noi ca un partid trebuie sa fie democratic. Asta e pur si simplu o prostie care le arata ignoranta. In democratii vechi precum Anglia statutele partidelor nu sunt democratice. Un partid eficient este ierarhic si disciplinat, nu ca PNL, unde Orban si ceata lui fac ce vor ei, nu ce vrea Tariceanu. Democratia functioneaza doar ca si control pe verticala, la alegeri o data la cativa ani. In rest, mesaj unitar, iar partidul hotaraste cine iese in public cu el: asta e reteta succesului.“

Asa functioneaza partidele politice si asa considera liderii de partid ca trebuie sa functioneze si statul. Cand partidele ajung la putere (in)cultura manageriala a partidelor este aplicata la guvernare.

Dupa opinia politicienilor democratia este un moft, o pierdere de vreme.
Afacerile mafiote sunt puse la adapost sub „paravanul” secretului de stat.
Informatiile guvernamentale si administrative sunt confidentiale, nu pot fi puse la dispozitia cetatenilor. Divulgarea informatiilor privind contractele din bani publici reprezinta un „atentat la siguranta statului”, dar paguba produsa de aceste contracte nu constituie o vulnerabilitate la siguranta nationala.
Nici coruptia la nivel guvernamental nu este un pericol national, dar divulgarea ei reprezinta o mare vulnerabilitate.
De fapt serviciile secrete nu apara Romania sau avutia publica, apara putere si stabilitatea ei. Destabilizarea puterii reprezinta, pentru ei, destabilzarea statului, pentru ca nu fac deosebirea intre putere si stat.
Unii stiu care-i deosebirea, dar le convine o putere stabila si corupta care are nevoie de o institutie politieneasca puternica si supradimensionata.

Cum poate fi reformat statul?
Romania are rezultatele dezastruoase din cauza acestui stat centralizat si osificat. Modernizarea ar presupune descentralizarea si functionare dupa proceduri si dupa criterii de valori democrate.

Daca principala cauza a coruptiei sunt banii colectati centralizat si redistribuiti arbitrar, atunci reforma trebuie sa elimine cauza.

Eliminarea fluxurilor financiare din teritoriu spre capitala si retur ar rezolva cheltuirea irationala a fondurilor bugetare si scurgerea lor in „gauri negre”.
Daca impozitele si taxele raman la sursa, in localitatile unde se realizeaza, si la capitala ajung doar fondurile necesare functionarii institutilor centrale, dispare miza puterii centrale si sursa coruptiei.

Dimensiunea ministerelor s-ar reduce, pentru ca majoritatea functionarilor din minstere intocmesc documente sa justifice cheltuirea banilor publici. Ar ramane cateva ministere care sa se ocupe de reglementare si de controlul respectarii normelor nationale. Spre exemplu ministerul invatamantului s-ar ocupa de programa de invatamant, de indicatorii de performanta si de criteriile de evaluare. Ministerul sanatatii s-ar ocupa de intocmirea proceurilor medicale si de controlul respectarii lor. Ministerul mediului si al padurilor ar reglementa normele de mediu si regimul taierii arborilor si al impaduririlor, iar gestionarea si exploatarea padurilor s-ar face in teritoriu, respectand normele stabilite de minister.

Ar putea fi constituit un fond de solidaritate intre regiuni, prin care regiunile mai slabe economic sa beneficieze de un sprijin, dar acest fond si criteriile alocari banilor sa fie stabilite de consiliile regionale si repartizate pe destinatii concrete si justificate.

Principiul autoadministrarii locale ar trebui sa respecte trei domenii ierarhice: Parlamentul legifereaza, guvernul reglementeaza, controleaza respectarea normelor si a legilor si gestioneaza cheltuielile comune nationale (armata, institutiile centrale), iar autoritatile locale administreaza investiliile publice.

Regionalizarea ar fi bine daca ar fi insotita de o diminuare a organizatiilor subordonate regiunilor, respectiv in loc de judete sa existe mai multe administratii locale de forma plaselor din perioda interbelica (daca accesati link-ul si dati click pe judet, apare harta cu organizarea plaselor), sau similare cantoanelor din Franta, unitati compatibile cu LAU I din recomandarile UE, formate din asocieri de comune sau localitati. 

Exista mai multe propunere interesante cu pentru reorganizarea administrativă a României

O propunere conformă recomandărilor comisarului european Johannes Hahn, cu 7 euroregiuni de nivel NUTS I şi 41 de judeţe de nivel NUTS II, judeţul Ilfov constituind, în cadrul euroregiunii Muntenia, regiunea economică Bucureşti ; judeţele ar fi împărţite în plăși de nivel NUTS III, comune sau municipii de nivel NUTS IV și cantoane de nivel NUTS V (sectoare în municipii).
Cred ca nivelul judetelor poate lipsi daca regiunile sunt in numar mai mare de 10 si judetele ar putea fi mentinute daca numarul regiunilor scade la 5-7.

Asa cum scriam la posturile precedente, esenta reformei o constituie autonomia si descentralizarea atributiilor, dar clasa politica face o cosmetizare administrativa, focalizand pe problema trasarii si configurarii hotarelor regiunilor.

Anunțuri

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

3 Responses to Reforma statului

  1. skate says:

    Din pacate mostenirea lasata de Caragiale se aplica in proportie de 100% si astazi.

  2. opel says:

    Au fost inlocuiti niste hoti satui cu niste hoti flamanzi. Dovada, la 5 minute dupa castigarea votului, Ponta a marit taxele si impozitele locale. Asta dupa ce s-a laudat toata campania ca va scadea birurile.

  3. Tipografie says:

    sunt de acord cu Skate!

%d blogeri au apreciat asta: