Modele regionale europene!

Politicienii vor sa faca o regionalizare avand in vedere strict obiectivul de atragerea fondurilor europene.
O regionalizare nu trebuie facut doar pentru un scop limitat cum este accesarea de fonduri.

Reforma administrativa trebuie fie functionala pentru mult timp, sa deserveasca cetatenii cat mai bine si mai operativ, sa nu-i puna pe drumuri, sa nu fie o structura costisitoare si sa fie flexibila. Administratia trebuie gandita in primul rand ca sa permita participarea cetatenilor la deciziile administratiei locale, si sa permita functionarea principiului subsidiaritatii de care amintea premierul Ponta.

Ca sa analizam cea mai buna solutie privind reforma administrativa si pentru regionalizare ar fi bine sa privim la traditia romaneasca, dar si la experienta din alte tari si nu in ultimul rand la sugestiile UE.

Recomandarile UE

Actele normative cu privire la organizarea statistică a României definesc structurile asimilabile NUTS, după cum urmează:
Nivel NUTS I: macro-regiuni, nu se folosește în prezent
Nivel NUTS II: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populație medie de 2,8 milioane locuitori
Nivel NUTS III: 42 județe, care reflectă structura administrativ teritorială a României
Nivel NUTS IV: nu se folosește, deoarece nu s-au identificat asocieri de unități teritoriale
Nivel NUTS V: 265 municipii și orașe, 2.686 comune, cu 13.092 sate, care reflectă structura administrativ teritorială a României.


Principalele caracteristici ale organizarii NUTS, dupa numarul de locuitori:
NUTS 1 de la 3 mil la 7 mil,
NUTS 2 de la 800.000 la 3 mil, NUTS 2 este regiunea de baza pentru politicile regionale de coeziune.
NUTS 3 de la 150.000 la 800.000.
NUTS IV si V mai sunt cunoscute ca Local Administrative Units LAU1 si LAU2
Politica regionala a UE are ca obiectiv, alocarea investitiilor la regiuni pentru a „reduce disparităţile economice, sociale şi teritoriale majore dintre regiunile Europei. În perioada 2007-2013, UE va investi în regiunile Europei 347 de miliarde de euro„.
Guvernul USL isi propune sa administreze acest flux de investitii prin intermediul minsterului Dezvoltarii regionale. Practic sub „paravanul” indrumarii metodologice, ministerul aproba sau nu propiecte de investitii si aloca sau nu fonduri de la buget, pentru cofinantarea proiectelor. Regiunile fara fonduri proprii sunt la mana guvernului.

Evolutia istorica
In țări precum Australia, Canada, Irlanda, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Statele Unite ale Americii, Ungaria, și altele, unitate administrativ-teritorială este definta prin termenul de comitat.
La origine, în dreptul medieval european, prin termenul latin comitatus era desemnată regiunea condusă de un comite sau conte.
In Estul Europei forma administrativa istorica era voievodatul condus de un voievod.
Voievodul, (în traducere: „cel care conduce războinicii“), era la început comandantul militar aflat în ierarhia militară pe locul al doilea, imediat sub nivelul regelui, principelui sau altora asemenea lor.

Din ce se vede conducerea era de tip personalizat si de tip militar, deoarece in perioada respectiva existau numeroare lupte intre vecini, pentru ocuparea de teritorii.
S-a pastrat ca denumire forma traditionala, dar ca administratie voievozii actuali nu mai au puteri decizionale.
Conducerea prin voievod nu mai corespunde unei conduceri moderne, colective si democrate.

Oragnizarea actuala a tarilor europene studiul din 2011 pe opt tari, dintre care lipsesc Polonia si Franta, si care par cele mai apropiate ca organizare sau ca model.

Polonia a facut recent o reforma administrativa pentru a se sincroniza cu cerintele organizarii regionale ale UE. Despre reforma poloneza un articol mai documentat pe cursdeguvernare.ro.
In Polonia, o tara cu o populatie de doua ori mai mare decat Romania, exista 16 voievodate si 314 powiate si 65 de municipii.
Powiatele au fost înființate în anul 1999, când guvernul polonez a inițiat reforma administrativă. Powiatele au existat și în timpul Republicii Celor Două Națiuni, în perioadă interbelică și între 1946 – 1975.
Voievodatele (Województwo în poloneză) sunt unitățile administrative ale Poloniei. Actuala configurație cu 16 voievodate datează din anul 1999 și a înlocuit o configurație cu 49 de voievodate. Aceasta nouă configurație respectă într-o oarecare măsură regiunile istorice ale țării și sunt conduse de către un guvern și un consiliu numit sejmik (diminutiv pentru sejm – parlamentul Poloniei).

Germania este impartita in 16 landuri(state), sau bundesland (land al federației)

Fiecare land german își are propria constituție (în plus față de Constituția Germaniei); propriul guvern și proprii miniștri la nivel de land; propriul prim-ministru, proprie reprezentanță la Bund în Berlin, proprie legislație în domeniile care țin de competența landurilor (ca de ex. cultura, învățământul, poliția) și altele.

Cel mai mic land Brema are 661.000 de locuitori si cel mai mare 17,8 mil, deci exista discrepante mari in ce priveste dimensiunea landurilor. Si ca suprafata exista diferente mari. Brema are 404 Kmp si Bavaria 70.549 Kmp.
Landurile sunt impartite in regiuni si/sau districte urbane sau districte rurale

Un district rural (în germană: Landkreis), în unele landuri numit simplu district (Kreis), este o unitate teritorial-administrativă din Germania cu o anumită autonomie în administrația proprie. Pe teritoriul unui district rural se află și orașe (în germană Stadt) din categoria celor mici, și care nu au statut administrativ de districte urbane.

În unele landuri unitatea administrativă imediat superioară de care țin districtele rurale și urbane este regiunea administrativă de tip Regierungsbezirk. În celelalte landuri districtele țin direct de land.

Districtele rurale se subîmpart în comune (Gemeinde); în unele landuri germane există și grupări de comune (Verbandsgemeinde).

Modelul adminstrativ francez a stat la baza actualei impartiri adminstrative a Romaniei pe judete, acestea fiind echivalentul departamentelor din Franta.

Departamentele (départements în franceză) sunt unitățile administrative ale Franței, foarte asemănătoare cu județele României (care au fost organizate în principiu după acestea). Cele 101 departamente franceze sunt grupate actualmente în 22 de regiuni metropolitane și 5 regiuni de peste mări. Ele sunt împărțite de asemenea în 343 arondismente (arrondissements în franceză).

Caracteristici
În Franța continentală (Franța metropolitană fără Corsica), suprafața medie a unui departament este de is 5.965 km². La recensământul din 1999, populația medie a unui departament din Franța continentală era de 511.012.

Administrație
Fiecare departament este administrat de către un Consiliu General ales pe o perioadă de șase ani și este condus de către un președinte cu puteri executive. Guvernul Franței este reprezentat în cadrul departamentului printr-un prefect numit în mod discreționar și este asistat de către unul sau mai mulți subprefecți, în funcție de numărul de centre distincte din departament.

Orașul de reședință al departamentului este numit prefectură (franceză: préfecture) iar departamentul este împărțit în mai multe arondismente (între unul și șapte). Capitala aronsidmentului se numește sub-prefectură (franceză: sous-préfecture). Departamentele sunt mai departe sub-divizate în cantoane și comune, acestea din urmă fiind conduse de către un consiliu municipal.

Romania

Județul este o unitate administrativ-teritorială în România și din 1998 până în februarie 2003 și în Republica Moldova (API: /ʒu’deʦ/. Județul își trage denumirea de la jude (din cuvântul latinesc judicium) și era specific Țării Românești. Județele sunt creații domnești, juzii fiind numiți de voievozi. Prin înființarea acestora, domnii au urmărit înlăturarea oricărei autonomii politice a cnezatelor. [1] Județele sunt conduse astăzi de un prefect care este reprezentantul guvernului.

Ati retinut?
Judele/prefectul avea rol sa slabeasca puterea cnezatelor si sa intareasca puterea capitalei in teritoriu. Acum are rolul sa vegheze la respectarea legii.

Ce se poate observa?
In majoritatea tarilor intre regiuni si comune exista una sau doua forme intermediare de adminstrare, functie de marimea regiunii.
Intre judet si comune in Franta exista arondismentele, care sunt echvalentul plasilor din administratia romanesca interbelica, sau a raioanelor din perioda posbelica.
Tarile care pun accent pe democratia participativa au forme adminstrative de nivel NUTS IV. Polonia a renuntat la organizarea de tip NUTS III pentru regiuni NUTS II, dar nu a renuntat la NUTS IV.
Polonia a redus numarul de voievodate mici si a creeat regiuni/voievodate mai mari, are 314 powiate si 65 de municipii.

Cred ca o organizare de tip polonez, voievodate si powiate ar corespunde la o adminstratie cu regiuni si plasi/plase in Romania.

Eu as agreea desfintarea judetelor si reinfintarea plasilor, care sa fie centre unde sa functioneze birocratia: evidenta populatiei, casele de pensii, casele de sanatate, finatele publice, directia sanitara si de mediu, politia, pompierii, spitale, licee, toate ar functiona mult mai bine dispersate in teritoriu. Un cetatean nu ar trebui sa piarda mai mult de doua ore pe drum pana la institutia statului care-l deserveste.

Romania avea in perioada antebelica aproximativ 360 de plasi in 50 de judete de pe actualul teritoriu. Multe din plasi au decazut, pentru ca mediul rural s-a depopulat, si activitatea agricola a intrat in colaps, dar se pot reface in jur de 150-200 de plasi si sa ramana si unele municipii subordonate direct regiunilor.
Numarul regiunilor nu trebuie sa ramana neapart 8 cu suprafete si populatie apropiate. In Germania exista discrepante mari. Si in Romania ar putea fi regiuni cu 1 mil de locuitori si altele cu 3 mil.
Trebuie sa prevaleze afinitatile si accesibiltatea, respectiv rutele de transport.
O Tara a Secuilor ar fi o supapa de detensionare a propagandei nationaliste a ambelor parti.

Sunt convins ca mafiile partidelor pozitionate in centrele judetene nu privesc cu ochi buni o asemenea reforma, dar pentru cetateni ea ar fi mult mai buna, pentru ca serviciile ar fi mai operative si de calitate mai buna.

Alte date privind regionalizarea in tari din UE puteti gasi pe wikipedia.
Franta, Italia, Finlanda si subdiviziunile ei, Anglia
sau eurostat, sau pdf cu organizarea adminstrativa a tarilor din UE

UPDATE
Pentru cei ingrijorati de statul unitar precizez ca:
Un stat unitar este un stat guvernat ca o singură unitate în care guvernul central este suprem și orice diviziuni administrativa (unități subnaționale) exercită numai atribuțiile delegate de guvernul lor central.
Marea majoritate a statelor din lume au un sistem unitar de guvernare.
– Regatul Unit este un exemplu al unui stat unitar. Scoția, Țara Galilor, Irlanda de Nord și care, împreună cu Anglia sunt cele patru țări constitutive ale Regatului Unit, care au un grad de autonomie si de descentralizare a puterii. Parlamentul Regatului Unit are suveranitate in materie de constitutionalitate, si poate revoca competentele guvernelor deconcentrate.

In statele federale suveranitatea statelor componente nu poate fi modificata unilateral de puterea centrala (cazul SUA).

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

6 Responses to Modele regionale europene!

  1. O analiză interesantă. Sunt de acord cu multe dintre propuneri, mai puţin cu aceea a Ţinutului Secuiesc. Nu denumirea este deranjantă, ci conceptul în sine de modificare a organizării administrativ-teritoriale cu finalitatea creării unei enclave.

    • Deceneu spune:

      Nu e vorba de o regionalizare care sa aiba in vedere doar Tinutul Secuiesc sau drepturi speciale. Regiunea Secuilor avea aceleasi atributii si drepturi ca orice regiune.
      Belgia este un stat federal și este compusă din trei comunități, trei regiuni și patru regiuni lingvistice.

      • Nu ştiu dacă Belgia chiar este un model de integrare. Mie îmi pare mai curând un model de dezintegrare…

        • Deceneu spune:

          Atat Belgia cat si Elvetia au populatii de nationalitati inrudite cu vecinii si tocmai autonomia le-a facut sa-si mentina unitatea statala.
          Yugoslavia care a sufocat autonomia s-a ales cu dezmebrarea.
          Daca un stat acorda libertate, sanse la realizarile personale si bunastare, minoritatile nu au idei secesioniste. Ca sa atragi o comunitate la tara mama trebuie ca sa ai vecinatate si sa oferi o forma de libertate si bunastare superioare celei pe care o ofera statul actual. Este valabil la relatia Roamania-Moldova.

  2. Interesant articolul!

  3. transildania spune:

    Un AN Nou fericit, voi reveni cat de curand cu comentarii mai detaliate. Descentralizarea si modificarea constitutiei (descentralizarea adevarata se paote face doar prin modificarea adecvata a constitutiei, astfel incat atributiile si finantarea regiunilor sa fie garantata constitutional) ar trebui sa fie, si vor fi cumva temele anului, pentru cei care chiar sunt interesati de o schimbare in bine in Romania.

%d blogeri au apreciat asta: