Argumente pentru autonomie locala!

Regionalizarea ar fi bine sa fie insotita de o autonomie locala pronuntata.

Motivele pentru care autonomia este necesara, sunt urmatoarele
1. Necesitatea certitudinii surselor de finantare, de care am amintit la majoritatea subiectelor cu tematica reformei administrative.
Actuala alocare discretionara, preferentiala, de multe ori este evitata de adminstratiile locale pentru ca este insotita de conditionari ilegale. Banii de regula se aproba si/sau se aloca in a doua jumatate a anului si daca administratia nu reuseste sa-i valorifice pana la sfarsitul anului, ei se returneaza la bugetul central. Destinatia lor nu poate fi modificata pentru ca schimbarea destinatiei constituie infractiune. Este un sistem conservat din comunism, asa cum s-au conservat multe alte anomalii adminstrative.

2. Fexibilitatea alocarii si randamentul fondurilor de investitii ar fi mult mai bune.
Daca administratiile ar avea fonduri proprii colectate din taxe si impozite pentru investitii publice, le-ar aloca dupa nevoi, ar putea schimba destinatia daca apar elemente neprevazute, pentru ca nu ar mai fi contolati de guvern, ar putea sa transfere sumele neconsumate in anii urmatori, ar putea sa faca planuri cu finantare multianuala. Sigur legea ar trebui sa oblige autoritatile sa fie transparente si sa faca planurile de investitii si prioritizarea lor consultand cetatenii, care sunt finantatori si beneficiari.

3. Absortia de fonduri de la UE ar creste, pentru ca proiectele de investitii presupun cofinantare, iar cofinantarea presupune resurse certe care sunt resurse proprii, si se ajunge la o dependenta de primul argument.
Banii repartizati de la Bucuresti nu sunt resurse certe pentru ca se repartizeaza discretionar, aleatoriu si politic/clientelar. In concluzie autoritatile locale nu pot sa faca planuri cu finantare multianuala, pentru ca nu au certitudinea cofinantarii.

4. Gradul de colectare a banilor la buget ar creste daca ar fi autonomie financiara locala.
In orasele mici coonsilierii si functionarii care colecteaza taxele si impozitele sunt amici cu oameni de afaceri, sunt fosti colegi de liceu sau chiar parteneri de afaceri. In sistemul centralizat, functionarii nu au nici un interes sa colecteze taxe de la prieteni pentru a le trimite la un bugetul central.
Daca ar fi autonomie locala, politicienii (consilieri locali) ar fi si beneficiarii taxelor si ar avea interesul unei colectari mai bune.

5. Autoritatile locale cunosc mai bine nevoile locale si aloca mai corect fondurile publice, decat autoritatile centrale. Consilierii sunt interesati sa fie realesi. Locuitorii trebuie sa stabileasca prioritatile investitionale, pentru ca ei stiu daca au nevoie de panselute sau de un pod, de un teren de sport sau de un dispensar.

6. Subsidiaritatea si democratia participativa intr-un stat centralizat este o utopie. Nu ai cum sa participi la decizii cand deciziile sunt stabilite prin lege, hotarari de guvern si dispozitii ministeriale. Romania a ajuns in pragul copalsului functionand ca stat centralizat si unitar. Padurile se taie cu licenta de la Bucuresti, iar „baronii locali” sunt tentaculele „caracatitei” din capitala.

7. Un stat puternic centralizat este mult mai vulnerabil la coruptie si la instabilitate decat un stat descentralizat. Un numar redus de indivizi care sunt temporar la putere si nu raspund fata de nimeni, sunt usor de corupt.
Statul centralizat este responsabil de toti cetatenii din toata tara, si administrarea acestei responsabilitati nu poate fi gestionata corespunzator din capitala tarii, prin legi ordonante si norme.
Statul puternic centralizat este rigid -„osificat”, nu se poate adapta la schimbari bruste si la crize, cum se adapteaza un stat descentralizat.
Legea blocarii posturilor la functionarii publici a distorsionat structura de personal. Sunt institutii care au personal excedentar cu studii medii, si un deficit de personal cu studii superioare, pentru ca ultimii au plecat la salarii mai mari si posturile s-au blocat. Autoritatile locale nu pot sa-si stabileasca necesarul si structura de personal, sau nivelul de salarizare a functionarilor.

8. Dezinteresul conducatoriilor de regii ar dispare, pentru ca responsabilitatea s-ar transfera pe plan local. Pe cei din regiile sau companiile nationale nu-i intereseaza ce se intampla in teritoriu. Din cauza asta dezapezirile costa de 5 ori mai mult decat in Norvegia, si se fac doar pe sosele europene. Acelasi lucru cu intretinerea soselelor gestionata la nivel de judet. In mod normal la nivel national ar trebui sa fie gestinate doar autostrazile, la nivel regional/judetean soselele europene si toate celelalte sa fie intretinute de comune, sau daca se reinfinteaza plasele, la nivel de plasa.

9. Comunitatea locala este mai interesata de protectia mediului decat autoritatile de la Bucuresti. La localnici nu le este indiferent daca le infiltrezi panza freatica cu chimicale si nu o mai pot utiliza, daca se polueaza aerul sau solul.
Nu-i normala ca locuitorii sa se alega cu poluarea si guvernul cu fondurile.
Normal este ca banii sa revina adminstratiilor locale si ele sa negocieze clauzele, iar guvernul sa prevada conditii de mediu si garantii, prin care sa impiedice eventuala coruptie a autoritatilor locale.
Riscul poluarii panzei freatice trebuie sa beneficieze de garantii ca eventuale efecte nedorite sunt inlaturate pe cheltuiala celui care le-a provocat, o perioada de cel putin 20 de ani dupa incheierea exploatarii.
Autoritatile centrale pot sa nu includa in contract asemenea clauze, daca sunt „stimulate” de cei care au interes sa faca exploatari. Daca ele sunt prevazute in lege, autoritatile locale nu le pot evita.

10. Controlul autoritatilor de catre cetateni, printr-o legatura mai apropiata a celor care administreaza banii de cei care suporta taxele. Cand s-a facut lobi pentru sistemul electoral uninominal, s-a afirmat ca legatura directa intre electorat si candidat este importanta. Acum se poate spune ca legatura mai scurta/stransa intre autoritatile locale si cetateni permite contribuabililor sa urmareasca mai bine cum se gestioneaza fondurile.
Autonomia ofera posibilitatea cetatenilor sa faca manifestatii impotriva unor decizii proaste. Cetatenii din Banat nu se deplaseaza sa faca manifestatie la Bucuresti, dar daca deciziile s-ar adopta la Timisoara ar putea sa participe pentru impiedicarea irosirii banilor publici. Sentimentul ca nu se poate face nimic s-ar diminua si comunitatea ar deveni mai activa.

11. Politia ar fi mai responsabila – daca sefii de post si politistii ar fi angajatii de autoritatii locale, cu caiet de sarcini facut de primarii, si cu salarii negociate cu primariile. O asemenea subordonare ar face sa fie interesti de rezolvarea corecta si rapida a problemelor din localitatea deservita (furturi scandaluri etc…).
Actuala politie, care nu are nici o legatura de subordonare, nu are responsabilitate, nu deserveste interesele comunitatii. Exista complicitati intre interlopi si politisti, pentru ca superiorii politistilor si ai interlopilor se intalnesc la „centru” si isi salveaza subordonatii.
Ministerul de interne ar trebui sa le dea un atestat si un regulament general de functionare, si sa aiba doar drept de control asupra respectarii legii, si eventual sprijin cu unitati de interventie cand politia locala este depasita de evenimente.

12. Sistemul medical trebuie sa fie coordontat de Bucuresti sub aspectul procedurilor si controlata respectarea lor. Numarul spitalelor, a cadrelor medicale si a salarilor trebuie sa fie stabilite de autoritatile locale in functie de necesitati.
Nu poti transporta toti bolnavii cu elicopterul la spitale regionale, pentru ca devine mai costisitor decat intretinerea sectiilor de urgente teritoriale.
Tratarea la spitalele regionale se justifica doar in cazurile complicate/grave care necesita echipamente performante si personal cu inalta calificare.

13. Sistemul de invatamant poate fi finantat si gestionat de administratiile locale, si doar programa de invatamant si indicatorii de performanta sa fie stabiliti la Bucuresti. Limba de predare trebuie sa poata fi stabilita/aleasa de parintii pentru fiecare promotie in parte, si nu de decizii ale minsterului, ale inspectoratului regional/judetean, sau ale scolilor.

14. Serviciile oferite cetateanului sunt mult mai bune in sistem descentralizat. Cetateanul trebuie sa merga la primarie si acolo sa-si rezolve toate probelemele, de impozite si taxe, cele legate de pensie, de contributia la sanatate, de pasaport, de evidenta populatiei. Cetateanul nu are de ce sa mearga la resedinta de regiune, ca sa piarda o zi pe drum.
Serviciile trebuie aduse cat mai proape de cetatean, in comuna, sau in resedinta de plasa daca d.p.dv. economic nu se justifica incadrarea cu personala in fiecare comuna. Un cetatea nu trebuie sa faca mai mut de o ora pe drum pana la adminstratia care-l deserveste. La fiecare plasa trebuie sa existe notari, sectii ale judecatoriilor, spitale de urgenta, maternitati, licee etc..
In acest fel se evita concentrarea in mega-metropole regionale, si serviciile sunt mai operative.
Orice economie la buget cu plata functionarilor se deconteaza inzecit la cetateni. Daca se fac adminstratii in resedintele de regiune se pun sute de mii de cetateni pe drumuri, cetateni care consuma bani si timp.
Este ca in cazul soselelor cu gropi. Statul face economii mai mici cu asfaltarea, decat cheltuielile care cresc in bugetul cetatenilor cu repararea masinilor si cu combustiblilul, dar ca sa se arate „eficienta” se contorizeaza doar economia la bugetul statului.

15. Tensiunile interetnice s-ar diminua daca minoritatea compacta ar avea propria administrare, pentru ca nu ar mai putea acuza majoritatea ca nu-i ofera suport financiar, sau libertati specifice.
Problema pericolului maghiar si a dezmembrarii statului, este doar un pretext pentru apararea statului centralizat, asa cum in anii ’90 revenirea mosierilor era „vanturata” ca pericol ca sa combata retrocedarea terenurilor si a celorlalte proprietati.
Politica de tip Miliosevici nu este o solutie. S-a vazut ca tocmai un stat centralizat si sufocant poate duce la explozii regionale, si constituie o vulnerabilitate la siguranta si unitatea statului.

Tensiunile se descarca prin libertate si democratie si democratia fara autonomie este o utopie.

In wikipedia la o prezentare a adminstratieie locale, in care Romania nu figureaza, era o afirmatie despre Bulgaria, valabila si pentru Romania.

Bulgaria este un stat extrem de centralizat, deoarece guvernul național numește guvernatorii regionali și toate provinciile și municipalitățile sunt puternic dependente de el pentru finanțare.

UPDATE Liberali ar trebui sa renunte la ministrul sanatatii, fie sa renunte la sintagma de „liberali”.
Un ministru „fara cap”, vrea sa centralizeze serviciile medicale. De la un FSN-is era de asteptat dar de la cineva care se pretinde liberal este inadminsibil.
Ministrul Sănătății: Descentralizarea spitalelor, făcută „fără cap, fără logică şi fără principii”

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că se rediscută posibilitatea readucerii Spitalelor Judeţene de Urgenţă în subordinea Ministerului, întrucât decentralizarea s-a făcut „fără cap, fără logică şi fără principii”.

Am o critică foarte serioasă pe descentralizarea făcută fără cap şi fără logică şi fără principii. Eu consider că în continuare medicina de urgenţă, cea care se manifestă în sistemul spitalicesc prin Unităţile de Primiri Urgenţe în special trebuie să fie a Ministerului Sănătăţii, pentru că este responsabilitatea constituţională a statului, a Guvernului. Faptul că spitale judeţene de urgenţă au ajuns la CJ -uri sau, mai grav, la consilii municipale mi se pare o prostie fără margini făcute de unii dintre predecesorii mei”, a afirmat Nicolăescu, citat de Agerpres.

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

11 Responses to Argumente pentru autonomie locala!

  1. Cristian Banu spune:

    Nu este chiar rău ce spui aici, însă în România puţine localităţi se pot întreţine singure (procentele variază între 70 şi 90, în funcţie de autori). Mai ales în rural unde ai 2-3 afaceri în localitate. Sau fostele oraşe monoindustriale…
    Lumea blamează „baronii” locali că nu au făcut nimic de când deţin puterea, însă nici nu dispuneau de prea multe mijloace să o facă. Autonomia le-ar da, teoretic, mai multe mijloace, practic însă…
    Cunosc foarte bine situaţia din două judeţe foarte sărace, Teleorman şi Hunedoara. Presupunând că aş fi un investitor, de ce aşi risca banii acolo – oricâte facilităţi mi-ar acorda autorităţile locale (şi nu pot prea multe din cauză de reglementări UE), populaţia este prea săracă pentru a constitui o piaţă sustenabilă pentru afacerea mea (şi nu toate firmele pot produce pentru export). Să produc pentru alte oraşe, deja intervin costuri logistice care anulează facilităţile.
    E-adevărat că majoritatea baronilor sunt canalii, dar nu sunt toţi proşti să nu realizeze că orice investiţie li se întoarce, într-o formă sau alta.
    Şi nu sunt de acord cu ideea că „locuitorii trebuie să hotărască ce vor”. Cel mai banal exemplu este chiar la nivel naţional, referendumul pentru 300 parlamentari şi parlament unicameral. Henry Ford avea o vorbă, „Dacă aş fi întrebat oamenii ce vor, ar fi spus că vor o căruţă mai rapidă, nu un automobil.” Oamenii pot cădea foarte uşor victime populismului.
    De asemenea, nu sunt de acord că un stat centralizat este neapărat mai vulnerabil la corupţie decât unul descentralizat. Orice stat slab este vulnerabil. Nu contează dacă e centralizat sau descentralizat.

    • Deceneu spune:

      Cu actualele venituri sigur ca nu se pot autofinanta, dar daca ar ramane si alte impozite si taxe la autoritatile locale, ar fi interesati sa stimuleze afacerile si multe zone ar deveni prospere. Acum exista o apatie generala, pentru ca nu are sens sa produca daca impozitele se coleteaza la bugetul central. Lupta autoritatiloe este sa atraga finatare de la buget si asta ii face sa fie obedienti, docili sa sustina orice intitativa guvernamentala daca ea este „rasplatita”.
      O adminstratie sub controlul oamenilor are o atidudine mai etica decat daca nu ar fi nici un control. Ar putea fi si un control guvernamental al fraudelor, dar nu un control ar respectarii unui plan de investitii stabilit de guvern.
      Locuitorii decid mai bine daca sunt corect informati. In cazul referendumului cu 300 de parlamentari a fost un vot de ura, au votat impotriva clasei politice, in situatia in care referendumul nu a fost precedat de o dezbatere.

  2. Horia Pană spune:

    Stimate Deceneu,

    De acord cu expozeul tău. E argumentat şi cam asta înseamnă autonomie locală.
    Dar ce caută sintagma „autonomie teritorială” în titlu? Asta n-are nici o legătură cu textul în sine şi contrazice ceea ce spui în încheiere, că „Problema (…) dezmembrarii statului este doar un pretext pentru apararea statului centralizat.” Autonomie teritorială înseamnă federalizare sau pasul următor, independenţă.

  3. dragon spune:

    De acord..🙂

  4. transildania spune:

    Un An Nou Fericit, Deceneu! Excelente ultimele tale postari despre descentralizare, felicitari. Si eu mi-am propus acum pentru acest nou an in care se preconizeaza o tentativa de descentralizare, si de schimbare a constitutiei, sa continui pe blogul meu serialul pe care l-am inceput mai demult despre descentralizare. Voi face reclama articolelor tale, si voi reveni si cu alte comentarii pe punctele de mai sus.

  5. Catalin Chiriac spune:

    Am gasit doar un articol despre un plan al regiunilor al guvernarii USL pe Romania Libera. http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/regionalizarea-romaniei-care-este-proiectul-usl-si-cine-ar-putea-fi-guvernatorii-290614.html . Ce mi-a sarit in ochi e o declaratie data de primarul Nechita despre alegerea guvernatorilor (prima data cand aud denumirea functiei pentru sef de regiune) in care propune sa fie alesi indirect prin votul consilierilor si al primarilor regiunii. Ma bucur ca e un vot ma cam sperie ca e vot al unor oameni politici. Oricum nu am mai gasit alte articole sau planuri pe subiectul asta.

    • Deceneu spune:

      Articolul se aliniaza traditiei media, de a fi interesata de persoane si mai putin de problemele esentiale, cum ar fi fluxul fondurilor.

  6. gheorghe spune:

    Exact aceleasi argumente impotriva reguinilor. Daca se face descentralizare de ce nu se face la nivel de judet? Ce-i pasa judetului Vaslui ca banii se duc la Bucuresti sau la Iasi? R: Nu-i pasa, banii ar trebui sa ajunga direct la judetul respectiv. Ganditi-va cate argumente pro eficientizarea administratiei, etc. ar putea veni de aici pentru mutarea centrelor din judet catre regiune. Ce nevoie mai avem de spital in judet, cand putem face unul mare in capitala regiunii (ca tot am trecut prin chestia asta odata) ?

    • Deceneu spune:

      Argumentul pentru regiuni este ca sunt anumite obiective de investitii care depasec posibilitatile si necesitatile judetului. Spre exemplu nu poate fiecare judet sa finanteze un aeroport, sa fianteze autostrazi, sa finanteze un complex universitar. Se pot asocia mai multe judete pentru astfel de investitii, dar daca asocierea nu are persoanlitate juridica si nu are fonduri proprii, nu poate atrage credite si finantari europene.

%d blogeri au apreciat asta: