Paradigma sociala „damboviteana”!

Paradigma sociala este o filozofie pe care se construiesc fundamentele organizarii si functionarii societatii.

Paradigma (wikipedia)este o construcție mentală larg acceptată, care oferă unei comunități sau unei societăți pe perioadă îndelungată o bază pentru crearea unei identități de sine (a activității de cercetare de exemplu) și astfel pentru rezolvarea unor probleme sau sarcini„.

In decembrie ’89 a avut loc o schimbare a paradigmei sociale din estul Europei.
Toate societatile comuniste din jurul Romaniei s-au prabusit si era iminenta si prabusirea comunismului din Romania.

Sociatatea comunista a fost organizata si functiona dupa paradigma, eliminarii competitiei pentru putere si a competitie economice.
Societatea si economia erau conduse de partidul unic, guvernate in conditiile inexistentei proprietatii private si in consecinta a inexistentei competitiei pe piata economica, a unei societati fara repere economice.
Aceasta paradigma a fost artificiala, a fost impusa cetatenilor prin forta, si mentinuta cu forta exercitata de un aparat de represiune foarte puternic.

Romania, dupa URSS, se spune ca avea cea mai perfectionata si dezvoltata structura securisto-comunista raporta la 100/locuitori. Erau racolati elevi si studenti capabili sau cu probleme, cu educatie morala cea mai slaba, pentru ca se considera ca o morala puternica nu le permite sa execute ordinele fara ezitare.
Morala era considerata o reminiscenta a epocii capitaliste, a religiei, o forma de prejudecata de care unii nu au reusit sa se debaraseze.
„Sistemul” avea nevoie de oameni liberi de prejudecati, de oameni flexibili, maleabili, sa-si poata incovoia coloana vertebrala.
Daca in anii ’50 s-au racolat oameni simplii de la tara, saraci si la propiu si la figurat, dupa anii ’70 au inceput sa fie racolati oameni cu studii superioare, care aveau aspiratii mai inalte decat le permiteau posibilitatile lor intelectuale, dar care erau lipsiti de „prejudecati” morale.

Ca organizare, structura serviciilor secrete nu avea o comanda unica, pentru ca, Ceausescu se temea de complot, de un centru cu prea multa putere, si din acest motiv serviciile secrete erau organizate pe mai multe celule, fiecare cu atributii „specifice” (cunoasteti expresia, pentru ca le-a intrat in sange si se vehiculeaza frecvent in media).

La Europa Libera, la una din analizele politice, s-a afirmat ca in Romania, „dupa disparitia lui Ceausescu exista riscul unei lupte sangeroase pentru putere”, apreciere care pornea de la existenta acestor centre de forta multiple, fiecare cu pretentia de a prelua puterea. Era in perioada cand se analiza disparitia naturala a lui Ceausescu, sau o eventuala schimbare a lui din functie la Congresul PCR.
Evenimentele din decembrie ’89 au demonstrat ca predictiile analistilor de la Europa Libera au fost corecte.

Un grup sau mai multe din servicile secrete, au organizat debarcarea lui Ceausescu, altii s-au pregatit sa preia puterea prin guvernul condus de Verdet. Luptele din strada au fost o forma de negociere, dar si de recastigare a capitalului de simpatie populara deficitar. Desi luptele au incetat dupa lichidarea dictatorului, cred ca ele au fost rezultatul unui armistitiu intre combatanti, si in cadrul acestui armistitiu executia cuplului prezidential era unul din punctele negociate. Apropiatii lui Ceausescu nu puteau sa intre in „combinatii” cu adversarii/”tradatorii” in conditiile in care seful lor traia si ii putea acuza. Un proces public le-ar fi periclitat imaginea si pozitia la putere.

Centralizarea politica si economica au trecut „sub acoperire”!
In decembrie ’89 si in perioada urmatoare s-au pus bazele unei noi paradigme sociale si economice, a centralizarii politice si a privatizarii „sub acoperire„.
Sub lupa lumii occidentale autoritatile romane reinstalate la putere, au decis sa simuleze democratia si economia de piata, dar sa conserve puterea unitara si economia de comanda.
S-a introdus pluripartidismul „sub acoperire”, dar au facut tot posibilul ca partidele politice sa fie din „sistem”, si lideri politici sa nu fie alesi de cetateni, respectiv indiferent pe cine voteaza poporul sa aleaga intre reprezentantii celor de la putere. I Iliescu in ’90 spunea ca de ce ne trebuie mai multe partide, pot sa coexiste in FSN mai multe curente politice, de stanga sau de dreapta, si asa s-a si realizat. Si Valeriu Stoica spunea in 2005 ca PD-ul si PNL-ul trebuie sa fuzioneze pentru ca altfel se va ajunge la o lupta pentru putere intre ele, deci ideea unui partid unic cu doua ramuri de stanga si de dreapta nu era doar in mintea lui I Iliescu.

Privatizarea „sub acoperire” s-a facut pentru ca exista o presiunea externa si interna, dar s-a stabilit ca actionariatul din „marea privatizare” sa nu aiba putere de decizie. S-a adoptat metoda privatizari a 30% din fiecare societate, si o subscriere la Fondul Proprietatii Private, astfel ca actionariatul privat a fost „pulverizat”.
Serviciile secrete au obtinut dreptul de a face afaceri, lucru rar intalnit in lumea democrata, iar acolo probabil au dreptul sa aiba capacitati de cercetare si productie doar pe specificul muncii lor. Fiecare centru de putere si-a luat sectorul primit in administrare, si-a numit oameni loiali considerati capabili. Desi multi sunt inteligenti, nu sunt pregatiti pentru a gestiona afaceri.
Basescu se ocupa de transporturi, Trita Faniza sau Ion Niculae in Agricultura, altii in petrol etc…
Conform mentalitatii ca oamenii trebuie sa fie fara prejudecati, de care scriam mai sus, au fost promovati indivizi fara scrupule. Cine-i fara scrupule nu are scrupule nici cu „aliatii”.
Nastase si Basescu sunt tipologia cea mai reprezentantiva a „omului de tip nou”, construit de comunism, si ei au primit ca recunoastere cele mai inalte demnitati.

In online se face lobi pentru lideri puternici, pentru invingatori si cei democrati sunt priviti cu dispret. Va amintiti ca Tariceanu era „Moliceanu” pe toate forumurile de discutii.
Increderea nu opereaza in lumea acestor indivizi. Ei nu au onoare, nu au cuvant, nu pun baza pe promisiuni si angajamente verbale sau scrise, ei se sprijina doar pe dosare si pe posibilitatea de santaj. Oamenii nesatajabili nu sunt promovati pentru ca nu sunt controlabili. Din acest motiv sunt diabolizati oameni ca E Constantinescu, Ghise, Tariceanu etc..
E Constantinescu a fost propulsat de servicii ca sa „adoarma” neincrederea occidentului si sperau sa-l poata corupe si sa-l utilizeze in continuare. Daca au vazut ca nu poate fi corupt au trecut la desfintarea lui diabolizandu-l seara de seara in emisiunea lui Tuca show, impreuna cu Ion Cristori si Radu Filip, la care se aduaga si O Paler sa-si etaleze „lehamitea”. Altii ca Ion Muresan au fost executati pentru a servi ca model, sau amenintati cu dosare penale ca R Sarbu pentru ca spun prea multe.

Rezultatul acestei paradigme de tip Cosa Nostra, o Cosa Nostrea cu mai multe „familii”/”baroni” este o vulnerabilitate la siguranta nationala.
Armistitiul dintre ei este similar cu „conflictele inghetate”.
Oamenii inteligenti, dar fara pregatire in afaceri si lipsiti de scrupule, care se autointituleaza „elita” Romaniei, sunt o catastrofa.
O economie in „picaj”, o societate care devine tot mai „nervoasa” la toate nivele, poate produce seisme oricand. Unii sunt furiosi ca nu mai au un loc de munca, altii ca nu mai au ce patrona, pentru ca au demolat capacitatile pe la care s-au perindat, sau pe care le-au „parazitat”, „lupii tineri” au ajuns prea tarziu la impartirea „tortului”. Unii si-au pus economiile la „adapost” in „paradisuri fiscale”, dar situatia din Cipru dovedesta ca nicaieri nu mai sunt in siguranta. Marile corporatii bancare sunt ominprezente si fara scrupule.

Regionalizarea este privita diferit de adeptii paradigmei actuale si de democrati.
Adeptii centralismului politic si economic privesc regionalizarea ca pe o concentrare, sa uniformizeze resursele si bugetele, ca sa multumeasca pe toata lumea, sa aiba mai putini nemultumiti si mai putini „baroni” locali cu care sa discute.

Paradigma simularii democratiei si a conducerii unitare in stil militar a diverselor „familii mafiote”, nu poate avea un final fericit pentru nimeni.
Administratorii banilor publici, care executa comenzile superiorilor, nu vor avea performante economice. Ei nu vor fi trasi la raspundere niciodata pentru ca nu actioneaza de capul lor si sunt protejati de „nasi”. Nu intamplator Basescu nu a fost condamnat pentru FLOTA, pentru casa din Mihaileanu sau alte afaceri dubioase. Nici Basescu nici Patriciu si nici un „baron local” nu a actionat pe cont propriu. Toti au actionat in numele unor grupuri. Nimeni nu-si permite sa declanseze „jihadul” pentru ca declanseaza un „efect de domino”.

Trendul isi pastreaza directia si sensul daca nu se schimba paradigma.
Ar trebui ca oamenii sa se trezeasca pana nu-i prea tarziu, si sa puna in discutie schimbarea paradigmei cu una care si-a dovedit viabilitatea. Solutii exista!
Gestionarea schimbarii este foarte importanta.
Pentru inceput ar trebui interzis serviciilor secrete sa se ocupe de afaceri, pentru ca implicarea lor in afaceri creeaza o concurenta neloiala si genereaza o neincredere in mediul de afaceri romanesc.
„Baietii destepti” nu o vor accepta de voie, dar daca sunt „devoalati” o sa accepte de nevoie. Se poate acorda o perioada de gratie pentru scoaterea afacerilor de „sub acoperire”, si restabilirea legalitatii. Participantii la „festinul devorarii” Romaniei sunt solidari, desi au beneficiat diferit. Unii au conturi in strainatate, altii au doar rate de platit si au acceptat compromisurile din disperare. Sistemul securisto-comunist de racolare a stiut cum sa implice multi cetateni, care in prima faza nu si-au dat seama le ce sunt utilizati, si pentru un venit peste medie au acceptat sa inchida ochii la afacerile dubioase ale firmei.
Pentru ultimii ar trebui sa existe o iesire onorabila din situatia in care se afla, si astfel s-ar reduce rezistenta la schimbare a sistemului.
Daca in anii ’90 s-ar fi adoptat o atitudine concilianta probabil alta ar fi fost situatia Romaniei, dar au exisitat niste „recalcitranti” pe care nimeni nu a avut curajul sa-i tempereze. Multi probabil erau cu „misiune” sa sperie pe cei care ar fi avut intentii de „dezertare din sistem” si sa-si recunoasca „pacatele” din tinerete.

Anunțuri

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

One Response to Paradigma sociala „damboviteana”!

  1. În urma alegerilor parlamentare din decembrie 2012, Noua Republică a obținut un Senator în Parlamentul României, în persoana prim-vicepreședintelui partidului, Valeriu Todirașcu. Mai mulți candidați NR au depăşit procentul ARD pe circumscripție sau pe ţară.

%d blogeri au apreciat asta: