Revizuirea Constitutiei (propuneri)!

A aparut o platforma online Forumulconstitutional2013 unde se pot face propuneri de revizuire a Constitutiei. Exista un formular cu un numar limitat de caractere, unde se pot face propuneri ce vizeaza modificarea, eliminarea sau adaugarea unui articol. Am facut cateva propuneri pe forumul respectiv, dar am decis sa trimit toate propunerile intr-un document tabelar.

Ce am observat ca in Constitutie nu exita o sectiune care sa reglementeze principiile functionarii institutiilor militarizate, a servciilor de informatii si a limitelor supunerii fata de un ordin primit. Am in vedere ca ordinul primit si secretul/confidentialitate nu ar trebui sa poata fi invocate pentru a impiedica sesizarea ilegalitatiilor catre autoritati. Orice persoana care are cunostinta de o ilegalitate si nu o sesizeaza autoritatilor sa poata fi acuzata de complicitate, de favorizarea infractorului.

Mai jos sunt propunerile mele pe care inca nu le-am trimis si mai pot sa le completez. Daca aveti sugestii sunt binevenite.

In atenţia Forumului Constituţional

Propuneri pentru modificarea Constitutiei actuale

Forma curentă

Modificare propusă

Expunere de motive

TITLUL I Principii generale

Pluralismul şi partidele politice

ARTICOLUL 8

 

se adauga

(3)Independenta financiara a partidelor politice se asigura prin cotizatii si din resurse bugetare repartizate proportional cu numarul membrilor cotizanti din ultimele 12 luni.

Se constata ca partidele politice nu mai reprezinta vointa politica a cetatenilor, prevazuta la (2) din cauza dependentei finaciare de sponsori, si au ajuns sa reprezinte interesele marelui capital.
Simboluri naţionale ARTICOLUL 12

(2) Ziua naţională a României este 1 Decembrie.

 

se modifica

(2) Ziua naţională a României este 10 Mai.

Motivare – 10 MAI 1877 – proclamarea sarbatorii independenţei Romaniei in sedinta solemna a parlamentului.

10 Mai a fost zi nationala între 1866-1947
10 Mai este plasata intr-un perioada insorita oportuna pentru sarbatori, un anotimp ce sugereaza speranta, pe cand decembrie este intr-un anotimp deprimant si sugereaza un sfarsit.

TITLUL II Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale

CAPITOLUL I Dispoziţii comune

Accesul liber la justiţie

ARTICOLUL 21

se adauga

(5) Cetatenii care au facut sesizari privind ilegalitatile si abuzurile for fi informati periodic de stadiul anchetei.

Masura este necesara pentru a asigura transparenta actului juridic si pentru a creste incredera in institutiile statului.

CAPITOLUL II Drepturile şi libertăţile fundamentale

Dreptul la informaţie ARTICOLUL 31

 

se adauaga

(6)Autoritatile publice locale sunt obligate sa furnizeze in scris la fiecare familie care este contributor la bugetul local, proiectul planului de buget pentru anul urmator, planul aprobat, si executia bugetului local anual.

 

Masura asigura aplicarea alineatelor 1-2 din Articolul 31.
Dreptul de vot

ARTICOLUL 36

se adauga

(3) Dreptul la vot, pe langa dreptul de a alege, include si dreptul de a respinge toate ofertele prezentate.

Prevederea asigura introducerea votului de blam, vot impotriva tuturor, cu efect locuri libere in consiliile locale sau in parlament, corespunzat ponderii voturilor de blam.
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

ARTICOLUL 52

(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.

Se modifica in

(2)Fiecare lege care stabileste obligatii sau drepturi ale cetatenilor si autoritatilor, trebuie sa prevada termene si sanctiuni pentru incalcarea si tergiversarea aplicarii prevederilor, si reparatii pentru daunele provocate.

Reparatiile acordate cetatenilor au prioritate fata de investitiile publice.

S-a constatat ca daunele obtinute in instanta au fost amanate ani de zile sub pretextul ca nu sunt fonduri, desi pentru investitii nerentabile au existat fonduri.
Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

ARTICOLUL 53

se adauga

(3) Este interzisa adoptarea unui prag electoral.

Prin pragul electoral se restrang sansele si dreptul de a fi ales, si nu se incadreaza la prevederile prevazute in alin (1) si (2).

CAPITOLUL III Îndatoririle fundamentale

Contribuţii financiareARTICOLUL 56

 

se adauga

(4) Introducerea de obligatii fiscale prin care proprietarii sunt determinati sa renunte la proprietati este interzisa.
(5) Este interzisa impozitarea proprietatilor a caror regim juridic nu a fost integral finalizat din culpa autoritatilor,
(6) Autoritatile locale si centrale sunt obligate sa despagubeasca pe proprietarii a caror bunuri au fost distruse sau furate din cauza serviciilor defectuoase sau inexistente, servici care sunt in sarcina autoritatilor, a regiilor sau companiilor de stat.

Impiedicarea introducerii de obligatii pentru proprietari cu scopul de ai determina sa renunte la proprietate.
– Responsabilizarea autoritatiilor sa elibere titluri de proprietate, actiune tergiversata de 20 de ani.
– Responsabilizarea autoritatilor sa apere proprietatile de distrugere si furturi prin angajarea de paznici sau sisteme electronice de supraveghere.

CAPITOLUL IV Avocatul Poporului

Exercitarea atribuţiilor ARTICOLUL 59

 

se adauga

(3) Avocatul poporului este obligat sa informeze periodic pe cel lezat în drepturile şi în libertăţile sale, despre stadiul demesului sau.

Este o masura prin care se asigura ca activitatea Avocatului Poporului este transparenta.

TITLUL III Autorităţile publice

CAPITOLUL II Preşedintele României

Alegerea Preşedintelui ARTICOLUL 81

(1)Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.

se modifica in

(1)Preşedintele României este ales de plenul camerelor reunite, prin vot egal, secret cu urne şi liber exprimat.

Pot candida paralmentari sau neparlamentari, care au sustinerea a cel putin 25% din numarul parlamentarilor.

(2)Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale parlamentarilor.

(urmatoarele alineate 3 ,4 se mentin)

Eliminarea alegerii presedintelui direct de catre cetateni are ca efect eliminarea unei campanii electorale, cu consecinta economie la bugetul de stat si a bugetelor partidelor politice.

Prin alegerea presedintelui de catre Parlament si prin atributiile pe care le are presedintele, Romania adopta forma de republica parlamentara.

CAPITOLUL III Guvernul

Investitura

ARTICOLUL 103

(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

se modifica in

(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, propus de partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

Formularea eleganta si interpretabila, a desemnarii candidatului partidelor majoritare a fost denaturata si interpretata ca pe un drept al presedintelui. Aceasta interpretare a unei decizii cu doi decidenti, a facut sa existe un conflict intre presedinte si majoritatea parlamentara. Nu poate fi acceptata in Constitutie decizia cu doi decidenti si nici articolele cu reglementari conflictuale.
Incompatibilităţi

ARTICOLUL 105

(1)Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial.

se modifica in

(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial.

Membrii guvernului nu pot exercita simultan si functia de parlamentar si pe cea ministru.

CAPITOLUL V

Administraţia publică

SECŢIUNEA a 2-a
Administraţia publică locală

Principii de bază

ARTICOLUL 120

(1) Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice.

se modifica in

(1) Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile subsidiaritatii, descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice.

Principiul subsidiaritatii este prevazut in tratatele UE. Tot ce se poate rezolva la nivel de comuna sau autoritate locala trebuie rezolvat la acel nivel si astfel se degrveaza autoritatile centrale de multe probleme pe care nu este capabila sa le gestioneze decat prin legi, un mod de gestionare unitar si rigid. Realitatea este mult mai diversa si dinamica si adminstratia trebuie sa fie adaptata la diversitate si flexibila la schimbari.
Consiliul judeţean

ARTICOLUL 122

Se elimina Posibil ca reforma adminstrativ-teritoriala sa prevada desfintarea judetelor si mentinerea art. 122 ar face imposibila eliminarea lor fara modificarea Constitutiei
Prefectul

ARTICOLUL 123

Se elimina idem

TITLUL IV Economia şi finanţele publice

Economia

ARTICOLUL 135

 

Se adauga

(3) Se interzice serviciilor de informatii sa desfasoare activitati comerciale.

Implicarea serviciilor secrete in activitati economice face sa apara o concurenta neloiala, un mediu de afaceri evitata de investitori
– Daca serviciile secrete au singura sursa de finantare de la buget, ele pot fi controlate de Curtea de Conturi, mult mai bine decat de comisia parlamentara. Control prin comisia parlamentara este o utopie in conditiile in care serviciile au surse proprii de venituri.
Sistemul financiar ARTICOLUL 137

(1) Formarea,administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege.

(1)Formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege si se supun principiului subsidiaritatii. Stabileste principiul subsidiaritatii pentru codul fiscal si legea bugetui.

TITLUL V Curtea Constituţională

Articol nou

Depolitizarea si responsabilizarea membrilor CCR

Deciziile Curtii Constitutionale pot fi supuse caii de atac in termene de 30 de zile, reprezentata de un referendum organizat in cadrul asociatilor magistratilor din Romania, la solicitarea majoritatii plenul celor doua camere, a Presedintelui României sau a CSM. Daca referendum infirma decizia CCR membrii, care au aprobat decizia vor fi sanctionati conform legii organice. S-a constatat ca membrii CCR au votat politic, si ca membrii CCR nu sunt responsabili de deciziile lor.

Selectia membrilor CCR nu garanteaza prestatia de calitate a acestora.

Din motivul de mai sus este necesara o reevaluare a deciziilor CCR, printr-o cale de atac ce nu poate fi influentata de partidele politice. O asemena instanta este una cu un numar mare de specialisti in drept, care nu sunt numiti sau alesi de institutiile puterii.

TITLU IIIAutorităţile publice

CAPITOLUL VII – Serviciile secrete

Responsabilizarea si protectia militarilor

ARTICOL nn nou

 

(a) Serviciile de informatii culeg informatii si nu pot fi utilizate pentru a raspandi zvonuri sau informatii false.

(b)Ordinul superiorilor nu poate fi opozabil legilor, a libertatilor cetatenesti, a informarii corecte a cetatenilor si a masurilor care ar eroda democratia.

Refuzul executarii unui ordin care incalca legile tarii si libertatiile cetatenilor, trebuie sa fie protejat de legislatie.

(c)Militarii care au cunostinta de abuzuri sau de acte de coruptie si nu le aduc la cunostinta organelor de cercetare, se fac vinovati de complicitate la infractiune.

Exista opinia si suspiciunea ca servciile secrete sunt antrenate in lupta politica si in activitati de coruptie, in manipulare si dezinformare, si membrii lor nu pot face nimic din cauza ca regulamentele le interzic sa aiba intitative.

Constitutia nu prevede nimic in legatura cu serviciile de informatii si cu legile sigurantei nationale, desi in Romania ele au un rol important. Sunt necesare cateva prevederi fundamentale, care sa fie respectate de legislatia sigurantei nationale.

Egalitatea in drepturi

ARTICOL nn nou

 

Instantele militare, tribunalele si parchetele militare, functioneaza numai in caz de razboi, sau in caz de stare de necesitate. Egalitatea in drepturi prevazuta la ARTICOLUL 16
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

PS mai am doua propuneri.
1. Perioada in care un dosar este in cercetare sau in instanta, prelungeste termenenul de prescriptie.
2. (a) Pentru apararea prestigiului institutiilor puterii si a statului, prestigiul demnitarilor care le conduc sau a membrilor acestora trebuie sa fie impecabil.
Daca apar acuzatii de acte sau fapte compromitatoare la adresa: demnitarilor, a europarlamentarilor, a membrilor CSM si CCR si ai guvernului, acestia sunt obligati ca in termen de 15 zile sa deschida proces de calomnie impotriva acuzatorilor, sau sa renunte la functie. Daca cel acuzat nu deschide proces la finalul celor 15 zile va fi demis prin efectul legii.

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

18 Responses to Revizuirea Constitutiei (propuneri)!

  1. Mihai Papuc spune:

    CCR are poziția de arbitru între puterile statului. Conform ultimei propuneri, instituția ar putea fi contrazisă de către puterea judecătorească, prin reprezentații săi.
    Un exemplu: dacă este în discuție o lege privind salarizarea magistraților, poate CCR să ia o decizie imparțială dacă deciziile instituției sunt cenzurate de către magistrați?

    • Deceneu spune:

      Nu orice decizie se supune referendumului. Sunt supuse referendumului doar cele care sunt infirmate de CCR in urma controlului de constitutionalitate.
      O lege a salarizarii ar putea ajunge la referendum daca ar fi respinsa de CCR si Parlamentul sau Presedintele fac uz de calea de atac. Pot fi aduse amendamente, respectiv in cazurile de conflict de interese cu puterea judecatoreasca sa nu poata fi utilizata calea de atac, si atunci ramane valabila decizia CCR.

    • @Papuc

      CCR trebuie sa adopte decizii in unanimitate, legile nefiind „interpretabile”. Trebuie sa fie interpretate corect.
      In absenta unei cai de atac, CCR a ajuns sa dea „solutii” „democratice”, amorale, membrii CCR pozitionandu-se pur si simplu politic.
      Un text de lege poate fi interpretat intr-un sens de 5-6 membri CCR si, respectiv, in alt sens de ceilalti 3-4 membri, doar daca una dintre tabere apara interese politice sau e COMPLET cretina.
      In plus, membrii CCR care formuleaza propozitii imorale de tipul „asta-i farmecul dreptului, legile sunt interpretabile”, trebuie sa zboare din CCR a doua zi (incepand cu orele 8:00).

      Exemplul tau e ales prost. In momentul de fata CCR nu poate lua o decizie impartiala in privinta beneficiilor membrilor CCR.

      • mihaipapuc spune:

        Adoptarea deciziilor în unanimitate nu cred că este posibilă, poate doar într-un stat totalitar unde unul decide și ceilalți „votează” conform deciziei. Știi vreo democrație unde să fie necesară unanimitate la un asemenea nivel?
        Totodată, oricât ar fi Constituția de clară (pentru că CCR judecă după Constituție, nu are treabă cu legile), tot se vor găsi lucruri interpretabile. Constituția ar trebui să fie ceva fix, iar CCR să o adapteze spiritului vremii – în acest sens exemplul Constituției (veche de 200 de ani) și Curții Supreme din SUA cred că este unul spre care ar trebui să tindem.
        Iar dacă nu ești convins de asta, uite aici niște exemple concrete, care sunt foarte importante la ei: poziția față de avort, poziția față de căsătoriile gay. Felul în care interpretezi principiile fundamentale ale Constituției alăturându-te unei tabere sau alteia în privința unor astfel de subiecte ține de niște convingeri fundamentale, proprii fiecărui om, nu de lege.

        Revenind, cred că cenzura puterii judecătorești asupra deciziilor CCR poate strica acel echilibru care ar trebui să existe între puterile statului. Iar pentru că exemplele explică cel mai bine situația, hai să amintim de decizia recentă a CCR în privința revocării celor doi judecători din CSM. În acest caz CCR a contrazis CSM și pe foarte mulți judecători, care au votat într-un sens. Ce ar putea împiedica CSM să solicite sancționarea iar asociațiile de magistrați să o voteze? (în varianta în care Constituția le-ar conferi acest drept, conform propunerii de mai sus) Și să nu uităm că ceea ce s-a întâmplat la CSM și justiție, cu contribuția esențială a asociațiilor magistraților, are drept cauză reacția unor membri cu privire la abuzurile din preajma referendumului de suspendare a președintelui din 2012. Cât de imparțiale și apolitice ar fi fost atunci asociațiile magistraților?

        Oricum am lua-o, nu cred că are cine să îl verifice pe „arbitru”. Nici măcar poporul, pentru că în democrație ar trebui ca regulile (Constituție, legi) să primeze, și nu starea de la un moment dat a poporului. Apelând tot la exemple, care credeți că ar fi rezultatul unui referendum pe tema desființării Parlamentului?

        În schimb, cred că ar trebui îmbunătățită modalitatea de numire a membrilor CCR. Și vin tot cu un exemplu aici – poate greșesc eu, dar Mona Pivniceru mi se pare o persoană mult prea părtinitoare ca să acceadă acolo.

        În final, consider că ar fi bine să vedem și ce sisteme folosesc alții, poate învățăm ceva de la ei. Așa că dacă are cineva cunoștințe despre asta, dați-ne mai multe detalii.

  2. Daca vrei, iti trimit formularele standard ce trebuie trimise, pe care sa le completezi.

    • Deceneu spune:

      Multumes am formularul.
      Formularul esta conceput sa trimiti un exemplar pentru fiecare articol.

  3. Ar mai trebui o completare: migrarea in partidele politice sa fie interzisa🙂

  4. petroni spune:

    presedintele pe 4 ani parlament pe 2 ani , presedintele sa aiba puteri limitate !!!!!!!!!! presedintele pe 4 ani, parlament pe 2 ani, presedinte cu puteri limitate!!!!!!!!!! sa fie transparent bugetul alesiilor !!!!!!!!!!!!

  5. petroni spune:

    sa fie justitia libera sa nu mai se puna pe criterii politice judecatori si magistratii sa fie apolitici !!!!!!!!

  6. petroni spune:

    sa fiu judecati oamenii politici indiferent de culoarea politica sa nu se faca diferente !!!!!!!!!!! c-am astea sunt pentru noua constituie sa apere interesele cetateanului alegatorului nu interesele lor de partid !!!!!!!!!

    • Deceneu spune:

      Prevederile exista in actuala Constitutie, dar ele nu se aplica sau nu sunt transpuse in legi.

  7. Ianis Caracoancea spune:

    Sectiunea 2 – Administratia publica locala, principii de baza, art. 120. Daca existenta si functionarea administratiei publice locale se intemeiaza pe principiile enuntate in textul existent, mai este necesara introducerea expresa a principiului subsidiaritatii (concept socio-politic, managerial si cibernetic, potrivit caruia problemele aparute la un moment dat, intr-o organizatie sau sistem, sunt solutionate la cel mai apropiat nivel decizional al acestora.) Acest principiu nu este oare subinteles?

    • Deceneu spune:

      Dupa unii descentralizarea si autonomia locala presupune sa ti se transmita de la centru ce ai de facut si sa faci la nivel local. Contret se dau bani sa construiesti o sala de sport si autoritatile locale incheie contractele sa faca sala de sport.
      Subsidiaritatea presupune sa ai liberattea la intitativa locala.

  8. Stacey Robles spune:

    [Poziţia CL]k)Norma propusă la pct. 54 pentru art. 85 alin. (1) lit. k), prin instituirea unei sancţiuni radicale – dizolvarea Parlamentului în cazul nerespectării unui termen destul de scurt de 45 de zile în care trebuie să se pronunţe asupra respectivelor proiecte de lege – este de natură a avea efecte negative atât asupra calităţii actului de legiferare, cât şi asupra stabilităţii politice a ţării.În acelaşi context, amintim şi soluţiile propuse la pct. 118 pentru art. 151 alin. (2) şi (3), în condiţiile în care textul art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, rămâne nemodificat. Prin urmare, organizarea unui referendum pentru aprobarea proiectului de revizuire a Constituţiei, respins iniţial de către această autoritate, precum şi dizolvarea acestui for în situaţia în care proiectul este aprobat, astfel cum se propune la pct. 118, aduc atingere principiilor statului de drept.comentariu IR: Ieftin. Cu scop evident de apărare a oligarhiei. Şi ce dacă iniţiatorii MCC au neglijat modificarea art. 61, în conformitate cu spiritul propunerii lor de a se pune poporul, prin referendum eficace, deasupra parlamentului – deci de a trece la o democraţie directă, reală, depăşind capcana „reprezentării” – care şi-a dovedit viciozitatea? După ce au constatat că trebuie schimbat şi art. 61, de ce nu au luat cerberii CL în discuţie esenţa propunerii MCC – care nu numai că nu aduce atingere statului de drept, ci îi dă o şansă să fie altceva decît o ficţiune? Se speră că am putea fi convinşi prin astfel de artificii, că un parlament care votează invers decît poporul care „l-a mandatat”, mai trebuie lăsat să uzurpe puterea legislativă?

  9. Jim Bennett spune:

    5. Stabilirea Cadrului constituţional cere expertiză şi deliberare atentă. De aceea elaborarea Constituţiei a cerut timp îndelungat, constituirea unei comisii pentru elaborarea constituţiei şi deliberări prelungite în camera constituantă în anii 1990-1991. Acest cadru constituţional nu poate fi schimbat printr-un referendum care la capătul a doar 30 de zile de manipulare a populaţiei să ducă la distrugerea sistemului constituţional democratic şi să implice o creştere a puterii preşedintelui ţării.

  10. Funcţia propriu-zisă de Preşedinte al României a fost creată în 1974 printr-o modificare a Constituţiei din 1965. Marea Adunare Naţională alegea Preşedintele ţării iar acesta era răspunzător în faţa Adunării, exercitând toate atribuţiile specifice funcţiei de şef al statului. După căderea regimului comunist şi după provizoratului puterii de stat de la începutul anilor ’90, construcţia instituţională s-a realizat în jurul formei republicane de guvernământ. Opţiunea reîntoarcerii la monarhie a generat vreme de câţiva ani dezbateri publice furtunoase, constituind una dintre temele conflictului partizan. Totşi, în urma alegerilor din mai 1990, iar apoi a referendumului constituţional din decembrie 1991 republica a fost confirmată şi legitimată prin votul categoric al populaţiei.

%d blogeri au apreciat asta: