Parlamentarii spun lucruri traznite!

Dezbaterile din comisia de modificare a constitutie ne furnizeaza perle demne de absolventii de la bacalaureat.

Protectia animalelor – a generat in comisia parlamentara un schimb de replici demne de gaga.

Inițiatorul amendamentului: „Recunoscând animalele ca fiind fiinţe simţitoare şi sensibile care percep suferinţă fizică şi psihică, statul şi cetăţenii au obligaţia să asigure dreptul la viaţă al animalelor, respectul pentru animale şi demnitatea lor, luând măsurile necesare pentru a le proteja.”

Varujan Pambuccian: „Eu vă spun că între mine şi orice animal din lumea asta, eu nu fac o diferenţă.”

Inițiatorul amendamentului: „Statul şi cetăţenii au obligaţia să asigure dreptul la viaţă al animalelor, respectul pentru animale şi demnitatea lor, luând măsurile necesare pentru a le proteja.”

Recunosc ca animalele au suferinte fizice, psihice si orgoliu, dar stiam ca omul este o fiinta superioara pentru ca traieste dupa un set de valori spirituale, denumite valori morale.
Omul are caracter si are demnitate care-l ridica deasupra altor animale.
Mi se pare absurd sa ne procupam de o demnitate prezumata a animalelor, cand nu suntem capabili sa aparam demnitatea oamenilor.
Sunt animale in adapost pentru care se aloca o suma mai mare decat unui batran din azil.
Am ajuns sa consideram animalele mai importante decat oamenii.

Casatoria definita ca o legatura intre un barbat si o femeie – arata cat de putina viziune au parlamentarii.

Articolul 48, alineatul (1) din actuala Constitutie, care are continutul „Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor
devine: „Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre un barbat si o femeie, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor„.

Ei s-au gandit la o casatorie definita de morala crestina intre doua persoane de sex opus, dar au ignorat religia islamica, hindusa, mormona etc… unde o casatorie poate fi intre un barbat si mai multe femei, sau intre o femeie cu mai multi barbati.
Ce se intampla daca un cetatean de alta religie, cu mai multe sotii, solicita cetatenie romana? Ca sa se respecte Constitutia il obligi sa divorteze, sa ramana cu o nevasata si sa traiasca in concubinj cu celelate neveste?
Cu aceasta definitie Constitutia interzice acordarea cetateniei cetatenilor cu religii care accepta poligamia.

Sunt semne ca perlele vor continua!

Update
A aparut proiectul de revizuire a Constituţiei, adoptat de comisia parlamentara.
Limba de lemn comunista este bine reprezentata, in special la atributiile autoritatilor administratiei locale.

Art.55.- (4) România este stat membru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
Daca NATO decide sa ne excluda suntem obligati sa modificam Constitutia!

Art.80.- (1) Preşedintele României este șeful statului, reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
Fiecare politician se viseaza sef. Asta-i titulatura in acord cu dorinta oamenilor frustrati ca Basescu si Antonescu.

Art.91.- (1.1) Preşedintele reprezintă România la reuniunile Uniunii Europene având ca temă relaţiile externe ale Uniunii Europene, politica de securitate comună, modificarea sau completarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
Daca la o reuniune a Uniunii Europene sunt invitati premierii de ce sa mearga presedintele? Ar fi fost normala sa se prevada ca presedintele participa la reuniuni la care se semneaza acorduri, si nu la reuniuni unde se negociaza conditii, sau cel mai bine cum era formulat pana acum fara sa se specifice la care reuniuni.

Art.92.- (5) Președintele propune Parlamentului candidații pentru funcția de director al Serviciului Român de Informații și director al Serviciului de Informații Externe.

Da puteri presedintelui asupra serviciilor si posibilitatea de a negocia cu majoritatea parlamenatara unul din posturi

(6) Președintele numește șeful Statului Major General, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul primului-ministru.
Ce fel de aviz? Consultativ sau nu? Daca minstru nu da aviz nici favorabil nici nefavorabil timp de un an se asteapta avizul?

Ambiguitati!
ART. 51.1.- Dreptul la o bună administrare
Orice persoană are dreptul de a beneficia, în raporturile sale cu administrația publică, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil.

Art.52.- (1)  Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptațită să obțină recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea prejudiciului printr-o despăgubire echitabilă.

Daca administratia aduce daune pentru ca nu a emis acte de proprietate sau de alta natura, nu raspunde? De ce raspunde numai daca emite acte?

Art.103.- Învestitura este foarte stufos si complicat!

SECŢIUNEA 2 Administraţia publică centrală în teritoriu
Art.119.1.- Prefectul şi subprefectul
Art.119.1.- (1) Guvernul numeşte, în unităţile administrativ-teritoriale, prefecţi şi subprefecţi, în condiţiile legii.
Nu se spune in care unităţile administrativ-teritoriale si nici cate sunt!
Pot fi prefecti la nivel de judet sau de regiune, sau prefect la nivel de reginune si subprefecti la nivel de judete!

(4) Între prefecţi şi subprefecţi, pe de o parte, consiliile locale, primari, consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, precum şi consiliile regionale şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

Art.120.- (1) Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice. Descentralizarea serviciilor publice se realizează, cu respectarea principiului subsidiarităţii, prin asigurarea integrală a resurselor financiare necesare pentru exercitarea, în bune condiţii, a competenţelor transferate.

Art. 122.- Autorităţi judeţene şi regionale

1) Consiliul judeţean şi preşedintele acestuia reprezintă autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

(2) Consiliul regional şi preşedintele acestuia reprezintă autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor judeţene , în vederea realizării serviciilor publice de interes regional.

(3) Consiliul judeţean şi consiliul regional sunt alese şi funcţionează în condiţiile legii.

(4) Preşedintele consiliului judeţean şi preşedintele consiliului regional sunt aleşi şi îndeplinesc atribuţii în condiţiile legii.

coordonarea activităţii” – este o notiune ambigua care instituie un raport de subordonare, desi se afirma la Art 120 ca autoritatiile administratie locale functioneaza pe principul subsidiaritatii si al autonomiei locale.
Pana unde se intind limitele coordonarii?
Expresia coordoneaza activitatea este mostenita de la regimul comunist.
In mod normal procesul decizional se legifereaza prin legi si hotarari si executantii il pun in aplicare.
De regula forul ierarhic superior stabileste prin hotarari limite pentru organizatia subordonata, si controleaza respectarea lor. Aceasta formulare este in Constituia Poloneza, de unde se vede ca Polonezii au asimilat limbajul democratic dar politicienii romani inca nu-l agreeaza.

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

2 Responses to Parlamentarii spun lucruri traznite!

  1. În vederea reîncadrării în muncă a celor prevăzuţi la art. 1, unităţile, cu aprobarea titularilor de plan, vor putea proceda la redistribuirea indicatorilor de muncă şi salarii între trimestre, devansîndu-se în felul acesta ocuparea posturilor de personal tehnic şi administrativ prevăzute în plan pentru trimestrele II, III şi IV, fără a se depăşi indicatorii de plan aprobaţi pe anul 1968.

  2. Prevederile art. 61 alin. (4) şi ale art. 113 alin. (3) privind eliberarea din funcţie a viceprimarilor, a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene se aplică după alegerile autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2008.

%d blogeri au apreciat asta: