Trafic de influenta sau lobby?

Comisia Juridică a Camerei Deputatilor a organizat o dezbatere privind activitatea de lobby pentru a stabili dacă trebuie sau nu reglementata activitatea.

De ce reprezinta reglementarea lobby-ului o prioritate pentru politicieni?

Traficul de influenta practicat pe scara mare, a inceput sa fie utilizat in lupta pentru a castiga zone de influenta de cei care „trag sforile” servicilor secrete si ale DNA. „Lupii tineri” vor sa-si faca loc la masa tot mai saraca sa-si ia „tainul”.

Ambiguitatea legislativa ii face pe politicieni sa fie vulnerabili si la cheremul celor care intocmesc dosarele sau ale judecatorilor, iar acestia pretind „tainul” ca sa-i faca scapati temorar.
Suprapunerea de atributii, respectiv atributii de competenta locala finantate de guvern, face ca o interventie pentru electoratul din zona sa fie considerata trafic de influenta, cum declara Hrebenciuc.

Mediafax prezinta cateva opinii ale parlamentarilor din care am retinut mai jos:

Ciucă: Activitatea de lobby trebuie să se delimiteze de traficul de influenţă

Dacă se ia decizia să fie reglementată activitatea de lobby, trebuie să se delimiteze lobby-ul de traficul de influenţă. Adică activitatea de loby să nu fie un trafic de influenţă deghizat şi nici actul de lobby să nu fie interpretat ca trafic de influenţă„, a spus Bogdan Ciucă.

Aici limita foarte foarte fragilă există între activitatea de lobby şi infracţiunea de trafic de influenţă şi nu trebuie să se ajungă ca sub umbrela acestei activităţi să poată fi săvârşite infracţiuni de acest tip. Există posibilitatea întrepătrunderii a celor două aspecte„, a precizat Moţiu.

Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a precizat că Federaţia Sindicală Cartel Alfa consideră inoportună reglementarea activităţii de lobby, arătând că se poate ajunge la „transformarea influenţei într-o marfă care se poate vinde şi cumpăra„.

Hrebenciuc: Tot ce facem ca parlamentari e trafic de influenţă. Legea 78/2000 ne creează dificultăţi

Da, sunt de acord. Domnule Ciucă (preşedintele Comisiei juridice – n.r.), vă rog să luaţi notă de treaba aceasta pentru că acum tot ce facem ca parlamentari este trafic de influenţă. Cu ocazia aceasta să ne uităm atent şi la Legea 78/2000 (Legea privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie – n.r.), pentru că aceasta este chestiunea care ne creează dificultăţi în activitatea noastră de parlamentari – orice telefon pe care îl daţi ca să ajutaţi o primărie din colegiul dumneavoastră este trafic de influenţă. Ţin să vă învederez acest lucru„, a avertizat Viorel Hrebenciuc, care a condus şedinţa Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor din 18 septembrie.

….

După aceste intervenţii, Viorel Hrebenciuc a cerut să se facă „o notă” pe acest subiect, arătând că el urma să fie invitat la un seminar la Ambasada Statelor Unite ale Americii, la care participau reprezentanţi ai Asociaţiei oamenilor de afaceri româno-americani.

Tema seminarului este «Transparenţa în consultări». Dânşii discută de consultările pe care le fac parlamentarii cu grupurile industriale, cu societăţile comerciale şi aşa mai departe. Eu nici nu vreau să mă duc cu gândul ce ar însemna la noi să facem aşa ceva în condiţiile prezentei legislaţii. În alte părţi este o chestiune normală„, a adăugat Hrebenciuc.

Imaginaţi-vă că există o asociaţie a celor care fabrică şuruburi – sunt foarte buni în a fabrica şuruburi, dar nu ştiu cum, nu au cuvintele, nu au vocabularul, nu au exerciţiul gesturilor legale pe care trebuie să le facă în faţa autorităţilor pentru a-şi reprezenta interesele şi, atunci, apelează la cineva care poate să facă asta într-o manieră profesionistă. Cam acestea au fost concluziile unei conferinţe la care au participat şi reprezentanţi din partea Bruxelles-ului şi se cere o reglementare moderată, este adevărat, înţeleaptă şi cu o delimitare clară a acestei activităţi de lobby faţă de traficul de influenţă„, a spus Bogdan Ciucă

Tema nu a fost mediatizata si nu a fost in atentia mass-media.

Sigur nu tot ce fac parlamentarii se poate incadra la trafic de influenta, dar toate repartizarile de fonduri spre autoritatiile locale ce sunt legiferate si toate legile care vizeaza facilitati pentru o companie pot fi incadrate la trafic de influenta. 

Obtinerea de alocari de fonduri pentru o comuna, pentru o sosea, pentru o biserica, pentru un judet sau pentru un aeroport, pot fi considerate trafic de influenta sau lobby.

Orice interventie a parlamentarilor pentru alocari de fonduri, pentru „spijinirea administratiilor locale” reprezinta un trafic de influenta, pentru ca asa cum a spus Edmund Burke in discursul din Bristol, parlamentarul nu reprezinta interesele locale in parlament, ci el trebuie sa reprezinte binele/interesul general.

“Parlamentul nu este un congres de ambasadori cu interese diferite şi ostile; in care fiecare trebuie să îşi susţină interesele, în calitate de agent şi avocat, împotriva altor agenţi şi avocaţi, parlamentul este un ansamblu deliberativ al unei naţiuni, cu un singur interes, cel de ansamblu; caz în care, interesele locale, prejudecăţile locale, nu ar trebui să primeze, ci binele general, care rezultă din interesele generale ale întregului. Voi alegeti un membru într-adevăr, dar, atunci când l-ati ales, el nu este membru al Bristol, el este un membru al parlamenului.

Problema suprapunerii de atributii poate fi rezolvata prin autonomia locala. Regionalizarea poate fi un bun prilej de eliminare a traficului de influenta dintre primari si parlamentari.
Daca finantarile pentru obiectivele de interes local vor fi de competanta locala si nu vor mai fi  finantate de la bugetul central, atunci parlamentarii nu vor mai avea de ce sa faca lobby pentru alocari de fonduri spre colegii sau spre judete si in campania electorala nu vor mai putea utiliza tema atragerii de fonduri spre colegii.

Pentru transfer de fonduri de solidaritate de la bugetul central la bugele regionale/judetene, parlamentarii ar putea stabili criteriile de alocare de fonduri pe care guvernul sa fie obligat sa le respecte. Guvernul nu are de ce sa se implice cu repartizarea foondurilor pana la nivel de comuna.

Lobby-ul ar trebui sa fie facut in favoarea unor facilitati pentru un domeniu economic, spre exemplu: transport aerian sau naval, comunicatii, extractia de sare sau de marmura, o autostrada etc..

Daca lobby-ul se face pentru o companie sau pentru un domeniu unde exista monopol atunci ar trebui sa intre sub incidenta traficului de influenta. Tot sub legea penala ar trebui sa se incadreze influenta ce vizeaza facilitati sau finantarea unor obiective dintr-o  comuna, dintr-un oras sau dintr-un judet.

Anunțuri

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

6 Responses to Trafic de influenta sau lobby?

  1. anunt says:

    Concluzia este ca legea ar trebui sa fie aplicata!

  2. Deceneu says:

    Legea ar trebui sa fie aplicata cum scrie Constitutia, in mod egal pentru toti, fara favoruri. Daca parchetul apreciaza oportunitatea economica post factum, am deveni un stat politienesc „la vedere”, si mi-e teama ca nimeni nu ar mai vrea sa fie manager.

  3. get smart says:

    Procurorul Angela Eugenia Nicolae este cercetată pentru două infracţiuni de trafic de influenţă în formă continuată, iar fiul ei, Daniel Nicolae, pentru complicitate la trafic de influenţă în formă continuată. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2012-2013, Daniel Nicolae, cu acordul, susţinerea şi implicarea mamei sale, a cerut, în numeroase rânduri, şi a primit diferite sume de bani de la doi dintre învinuiţii cercetaţi în dosarul evaziunii, lăsându-i să creadă că, prin calitatea de procuror şef birou la PICCJ, Angela Eugenia Nicolae va putea influenţa obţinerea unor soluţii favorabile în dosarele penale în care erau cercetaţi pentru infracţiuni de evaziune fiscală. Astfel, Angela Eugenia Nicolae a pretins şi primit de la învinuiţi, în mod repetat, la diferite intervale de timp, direct şi prin intermediul fiului său, sume de bani între 2.000 lei şi 5.000 lei.

  4. OK, magistratul cu pricina este un nesimtit cum rar se vede. Dar exista stat de drept, nu? Nu este “statul de drept” mantra basistilor, din sculare-n culcare fiecare basist numai cu “statul de drept” baune? Ia sa vedem ce face statul de drept. Primo, DNA : vreun act de cercetare penala a traficului evident de influenta (infractiune de coruptie savârsita de un magistrat)? Vreo solicitare la CSM pentru cercetarea penala a infractorului? Niet, nihil, nema, canci, zilch. Nu, ca are alte treburi cum ar fi coruptia conductorilor de tren , asta mare coruptie, la nasii de tren nu la nasul mare de la TreiCoceni si la finii lui din toata tara. E bine, cu statul de drept, e bine, ne-am lamurit : Sfântul jude Dragomir Marturisitorul e din secta, e finul lu’ nasu’ mare, nu poate fi cercetat, aceasta calitate de “fin” exclude raspunderea penala.

  5. Terra L. Vang says:

    „De asemenea, întrucât a participat la deliberarea și adoptarea hotărârilor prin care au fost aprobate bugetele locale, a încheiat anual contracte de asistență juridică cu instituțiile menționate, contracte de reprezentare în instanță și a avut posibilitatea să anticipeze existența resurselor financiare necesare plății contractelor aflate deja în derulare, Gabriela Petre a încălcat și dispozițiile art. 253 indice 1 din Codul Penal al României, potrivit cărora „Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său (…) se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă. Totodată, din încheierea contractului de asistență juridică înregistrat la Cabinetul de avocat „Petre Gabriela” și antedatarea unor documente care cronologic trebuiau să preceadă întocmirea acestuia, rezultă indicii temeinice privind săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, așa cum sunt prevăzute de art. 290 și art. 291 din Codul Penal al României”, precizează comunicatul ANI.

  6. Get Smart says:

    În schimb, aceştia sînt invitaţi să doneze atît cît pot pentru a îmbunătăţi viaţa pacienţilor. Spectacolul va include patru piese de teatru în limba engleză susţinute de membrii trupei Black Juice, trei momente de muzică uşoară interpretate de abosolvente ale Şcolii Populare de Artă Braşov şi trei coregrafii de dans pregătite de şcolile de salsa din Braşov. Banii strînşi vor fi donaţi Spitalului din Vulcan sub formă de alimente şi produse de igienă.

%d blogeri au apreciat asta: