„Gena” romanilor!

In online se propaga adesea afirmatia ca romanii suntem „genetic” predispusi la hotie, la aroganta, la invidie, la prostie etc..  si fiind genetice, nu are sens sa cautam rezolvarea pentru ca sunt fara solutie!

Paradoxul este ca la olimpiade si la competitii de inventica nu stam mai rau decat alte natiuni, ceea ce ar contrazice „teoria genetica„.

Adevarul este ca natiunea romana are toate sansele sa devina una cu „gene degenerate” daca exodul celor capabili va continua in acelasi ritm, pentru ca va apare fenomenul selectiei naturale.

Statele care duc o politica de atragere selectiva de resurse umane se vor „innobila” cu oameni de calitate si cele care suporta exodul vor ramane cu „reziduri umane”.

Daca mergem mai departe cu analiza vedem ca desi ca indivizi nu stam rau, ca natiune realizarile sunt submediocre, nu doar in ce priveste guvernarea, dar si in ce priveste domenile stiintifice. 

In medicina avem medici multi si unii destul de buni, dar medicina in ansamblu are rezultate modeste.
In constructii avem constructori calificati, dar aportul romanesc in tehnologia constructiilor este mediocru. Constructorii romani sunt buni ca executanti si proiectanti, dar nu si ca inovatori.
In IT desi exista multi specialisti buni, realizarile in software sunt modeste si de munca si pregatirea specialistilor profita firmele straine.

Toate exemplele de mai sus si multe altele, demonstreaza ca exista carente in managementul domenilor, ori managementul nu-i genetic, este o cultura si se transmite din generatie in generatie.
Formele de manifestare a acestei culturi a descris-o bine Caragiale.

Care sunt cauzele se pare ca nu a interesat si nu intereseaza pe nimeni.

Sa descifram mecanismul prin care se manifesta si se perpetueza un management social falimentar.

In tarile capitaliste stratificarea sociala era in functie de avere si averea in functie de calitatile proprietarilor.

Comunismul a considerat ca stratificare in functie de avere este inechitabila, ca societatea nu ofera sanse egale unui copil provenit dintr-o familie saraca cu ale unui copil provenit dintr-o familie bogata.  Comunisul si-a propus sa realizeze acele sanse egale eliminand proprietatea privata si aducandu-i pe oameni la un status egalitar.
Practic toti copii porneau de la aceeasi „line de start”.

Teoretic comunismul ar fi trebuit sa promoveze mai multe valori umane decat capitalismul, pentru ca oferea aceleasi sanse. Totusi contraperformantele elitei comuniste si a celei postdecembriste demonstreaza ca selectia are un viciu major.
Unde s-a produs eroarea?
Cred ca una din erori, dar nu singura, s-a produs la sistemul de valori care au stat la baza selectiei.

Cum se facea selectia „meritocratiei” in comunism.
S-a pornit de la ideea ca in fiecare individ exista tendinta de afirmare sociala – ambitia, care este cenzurata de educatie de valorile morale. Comunismul a ales sa exploateze ambitia si a ignorat valorile morale- etica.

Inca din primele zile ale instaurarii comunismului au fost alesi oameni saraci material si „cu duhul”, si li s-a oferit sansa sa devina persoane importante, cu conditia sa suprime orice rezistenta si sa fie loiali partidului.

Dupa ce a trecut perioada consolidarii puterii si au infrant rezistenta „ramasitelor burghezo-mosieresti” prin nationalizare si colectivizare, s-a trecut la o alta faza a selectiei „cadrelor de nadejde”, a „specialistilor”.

Cel mai bine se reflecta sistemul de valori in „selectia” pe care o faceau si o fac servicile de informatii.
In comunism cautau si racolau elevi si studenti cu rezultate bune sau foarte bune, cu ambitii mari si lipsiti de etica, sau chiar fara scrupule.
Acestia erau ademeniti cu cariere promitatoare, cu salarii si avantaje peste medie, cu protectie in fata legilor, cu un fel de imunitate.
Siguranta, cariera si avantajele materiale au facut pe multi sa accepte.

Trebuie sa remarcam ca printre studentii cu potential erau doau categorii, unii ambitiosi si altii care isi imparteau timpul pentru cariera si pentru valorile culturale: arta, sport, cultura generala, si alte stinte umaniste.
Cei din prima categorie luptau pentru medii mari ca sa aiba posibilitatea sa aleaga posturile cele mai bune, pentru ca repartizarea se facea in ordinea descrescatoare a medilor. Ei erau si cei care solicitau intrarea in PCR ca sa poata promova in functii de conducere.
Cei din a doua categorie erau mai interesati de cultura decat de posturi si de cariera.
Celor ambitiosi li se propuneau avantaje, promovari, cariera de succes, protectie/imunitate pentru abuzuri sau alte ilegalitati la care ar fi puti fi supusi sau de care ar fi fost acuzati .

Imi amintesc de o colega de servici care ne-a spus ca fica ei in clasa XI-a, care voia sa urmeze dreptul, a  primit o propunere de colaborare si i se garanta intrarea la drept. S-au sfatuit parintii si au refuzat, in conditiile in care cocurenta era acerba 8-9 pe un loc. Multi nu au avut putere sa „dea cu piciorul la asa pleasca”.

Pentru studenti erau ale oferte, in general cu locurile de dupa absolvire.
Nu erau racolati doar studenti merituosi, erau si din cei cu „probleme” fie de disciplina fie de (in)capacitate intelectuala pentru nivelul invatamantului superior.
O colega care nu a raspuns la nici o intrebare la seminare si care, cand era solicitata, spunea cu nonsalanta ca nu s-a pregatit, avea cate 4-5 examene restante in  toamna si le promova pe toate, desi in sesiunile normale nu reusea sa ia mai mult de 1 examen. Dupa terminarea facultatii facea servici intr-o cladire conspirativa, din centrul capitalei, in conditiile in care era din nordul Moldovei si nu avea buletin de Bucuresti ca sa-i de dreptul sa poata fi angajata in capitala.

Dupa ’89 s-a conservat acelasi sistem de promvare a „meritocratiei”, respectiv loialitatea si lipsa de scrupule.
Pa langa promovare in cariera a intervenit posibilitatea de a face afaceri cu statul si de a se „capatui”.
Probleam este ca oamenii cu adevarat valorosi nu au nevoie sa faca compromisuri si sa recurga la avantaje oferite de putere si refuza sa riste, sa se „lege la cap daca nu-i doare”.

Acest sistem produce o selectie a carieristilor, oameni fara caracter, o selectie a impostrilor.
Categoria respectiva atrage alte persoane cu aceleasi valori, in special tineri, la care simtul responsabilitatii inca nu este maturizat si nivelul coruptilor care acopera societatea se mareste.
Odata pervertit un om, ca sa-l menti in sistem nu trebuie decat sa-l santajezi.
Daca la inceput au cedat din ambitie si din inconstienta, a doua oara cedeaza de frica si de rusine.

Managerii fara caracter iau decizii lipsite de onestitate, decizii la baza carora stau interesele pe termen scurt ale lor, ale celor din sistem, ale superiorilor. Promovarile sunt facute in functie de loialitate, in detrimentul competentei. Frustrarea produsa de lipsa eticii provoaca rezistenta prin pasivitate din partea subordonatilor si asta duce la rezultate mediocre.

Managerii apeleaza de regula la metode coercitive, si o societate condusa prin metode coercitive nu poate avea rezultatele pe care le are o societate in care se aplica metode stimulative.

Managerii romani confunda dominarea cu impunerea vointei celui mai puternic, respectul cu obedienta, autoritatea cu responsbilitatea

N Iorga spunea „A stapani nu inseamna a domina„.
si
H. Heine afirma ca „O natiune nu pote fi regenerata daca regimul ei nu dovedeste o inalta forta morala. Aceasta forta regenereaza.”

Etica este ce a lipsit si lipseste comunitatii romanesti si in lipsa eticii rezultatele nu pot fi decat submediocre.

Concluzia este ca problema romaneasca a coruptieie si ineficientei nu este un  fatalistagenetica, si are solutii prin restabilirea eticii in societate!

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

11 Responses to „Gena” romanilor!

  1. godless1859 spune:

    Tocmai ai explicat de ce nu esti angajat la guvern. Si nici nu vei fi.

    • Deceneu spune:

      Si nici nu mi-am dorit sa am o viata dependenta de toanele altora.

      • godless1859 spune:

        Da – blestemul societatii noastre este acela ca oamenii decenti nu-si doresc puterea; o doresc doar cei dispusi sa sacrifice morala, mai ales ca a detine putere in cadrul acestui sistem necesita implicit sacrificarea simtului moral.

        • Deceneu spune:

          Trebuie reformata puterea, de la o putere fara reglementari, o putere subiectiva, abuziva – discretionara, la o putere reglementata si responsabila.
          Daca se face acest lucru atunci se vor schimba si optiunile celor care isi doresc putere.

  2. GeorgeS spune:

    Perfect adevarat !!! Cu mult mai multe semne de exclamare !!!
    Dar, cine sa „restabileasca” etica in societate, avand in vedere ca orice post de conducere, la un nivel care ar putea influenta ceva in interiorul acelei organizatii, este ocupat prin ‘metodele” explicate de dvs. ?
    Sincer, eu nu stiu. Ar fi una, dar ar supara pe multi si se poate aplica doar in conditiile unei luminari interioare a fiecaruia, urmare a unor experiente interioare sau exterioare.
    Cu stima, o zi buna !

    • Deceneu spune:

      Etica nu se restabileste prin infuzie de oameni morali, se restabileste si se mentine prin reforma sistemului, sa permita participarea cetatenilor la decizii importante si sa permita schimbarea in timp util a celor care fac erori.

      • GeorgeS spune:

        In regula, sunt intru-totul de acord, da cine sa faca aceasta ,,reforma a sistemului,, ?

        • Deceneu spune:

          Un grup de oameni formuleaza ideile si ceilalti le vor sustine prin fenomenul „bulgarelui de zapada”.
          Pentru asta ideile trebuie sa fie concise, clare si credibile.

  3. Davo Pro spune:

    Felicitari pentru articol!

  4. Puf spune:

    Un articol care spune multe adevaruri!

  5. Caracoancea spune:

    Articolul face parte din „lupta de idei”. Aplicabilitatea ideilor se bazeaza pe principiul bulgarului de zapada; avem oare atata zapada in tara asta?!

%d blogeri au apreciat asta: