Impiedicarea votului multiplu o „tichie de margaritar”!

Nu am avut timp sa studiez ultima lege a alegerilor  si am presupus ca nu s-au adus modificari majore. O stire cum ca s-a pus in dezbatere publica modificarea unei hotarari a AEP, m-a determinat sa ma uit despre ce-i vorba si am avut o mare si neplacuta surpriza.

Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor,  precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanent(.pdf) are cateva noutati cu impact negativ la adresa credibilitatii rezultatului alegerilor si un impact financiar mare.

O prima constatare este ca legea 208/2015 reglementeaza doua domenii distincte: procesul alegerilor parlamentare si elemente de organizare si functionare a AEP ceea ce nu este normal.

Daca se reglementeaza in acte juridice separate, modelul buletinelor de vot, a stampilelor, a traseului lor de ce nu s-ar separa organizarea si functionarea AEP de legea alegerilor parlamentare?  AEP se ocupa si de alegerile locale si prezidentiale nu doar de cele parlamentare asa ca articolele ce vizeaza organizarea si atributiile nu aveau ce cauta in legea alegerilor.

In lege se prevede la CAPITOLUL III –  Organizarea si functionarea Centrului „Expert electoral”. Ce legatura are acest centru cu alegerile parlamentare? Nici una!

A doua noutate si cea mai importanta este ca s-a introdus urmatoarea prevedere pentru a impiedica votul multiplu.

ART. 18 Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:
….
j) verifică, prin mijloace electronice, îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru exercitarea dreptului de vot, precum şi corelaţiile din procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votării, conform procedurii stabilite prin hotărâre a Biroului Electoral Central
.

Cu alte cuvinte sa nu permita cetatenilor sa voteze daca nu au dreptul, sau daca au votat sa nu mai poata vota inca odata.

Stiu ca discutia despre votul multiplu a fost pe forumurile de dezbateri, si multi au considerat-o „tichie cu margaritar„.

Adica nu suntem in stare sa facem functional un sistem informatic al Casei de Sanatate, la care s-a lucrat ani de zile, si unde numarul accesarilor pe ora este mult mai mic decat la alegeri, si vrem sa implementeze AEP un sistem cu solicitari pe unitate de timp mult mai mari, ca sa impiedice votul multiplu.

Sunt convins ca scopul introducerii evidentei online este sa se „dreneze” niste fonduri si sa se pregateasca terenul pentru votul online pentru a fi fraudat.

Impiedicarea votului muliplu se putea realiza daca prelucrau electronic datele dupa vot. Se constata care sunt CNP-urile care apar de mai multe ori la nivel national, si deschideau dosare penale in rem. Dupa cateva condamnari nimeni nu ar mai fi riscat sa voteze multiplu. De altfel votul multiplu nu cred ca are o pondere mare. Mult mai mare este ponderea voturilor in numele absentilor plecati in strainatate si care nu voteaza. Acest tip de vot nu poate fi impiedicat electronic, daca cineva se prezinta cu actul de identitate a persoanei plecate.

Verifcarea voturilor multiple dupa vot, ca logistica nu necesita o infrastructura costisitoare. – La sectiile de vot puteau fi laptop-uri inchirite de la scoli sau de la primarii. Programul si datele puteau fi transmise pe un stick de memorie. Operarea era simpla, o bifa intr-o casuta in dreptul persoanei care a votat si introducerea datelor in cazul listelor suplimentare.

Fisierele actualizate erau apoi centralizate la judet. Cand se preda evidenta, PV si buletinele, se preda si stickul si/sau un CD.

Softul ar fi permis editarea proceselor verbale ca sa nu mai fie completate manual cifrele si numele membrilor comisiei. Se putea compara evidenta prezentei din sistem cu ce a rezultat la numaratoarea buletinelor. Ar fi fost o verificare suplimentara si un onstacol in calea fraudarii, pentru ca ar fi fost mai dificil sa voteze in numele absentilor. Pe langa semnatura si introducerea buletinelor in urna ar fi trebuit operat si in calculator.

Ce efecte are prevederea ART. 18  j) si ART. 84 care precizeaza cum se procedeaza pentru a verifica daca persoana are dreptul la vot sau nu.

Impiedicarea votului persoanelor care nu au dreptul sa voteze implica existenta unui sistem in timp real, un sistem online.

Un asemenea sistem este mult mai costisitor decat unul offline.

Daca sistemul nu functioneaza toatal sau partial nu-i nici o prolema.  Legea a exonerat de raspundere pe producatorul si pe cei care administreaza sistemul. Votul se desfasoara fara validare online ca si pana acum, dupa actul de identitate prezentat.

 ART. 87
(1) Disfuncţionalitatea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal nu poate determina suspendarea sau întreruperea votării.

ART 87 nu se afla printre cele citate la sanctiuni, deci nu are nimeni de suportat consecinte.

Responsabilitatea pentru buna funcţionare a procesului de vot  se dilueaza şi dispare, pentru ca responsabilitatea este imparţita cu STS care nu raspunde de nimic?

Cand s-a infiintat Autoritatea Electorala Permanenta – motivaţia a fost ca procesul de vot trebuie sa fie administrat de o instituţie independenta de factorul politic şi de putere, in speţă de guvern.

ART. 103
(1) Autoritatea Electorală Permanentă exercită următoarele atribuţii principale:   …
u) certifică spre neschimbare, cu 10 zile înainte de data alegerilor, aplicaţiile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării ..

Din ART 103 rezulta ca AEP raspunde de procesul de vot, dar la ART. 110 scrie ca :

 ART. 110
(4) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale asigură serviciile de telefonie specială şi de comunicaţii de voce şi date, necesare birourilor şi oficiilor electorale, precum şi funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Sumele necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli se asigură din bugetul de stat.

In concluzie AEP deleaga atributiile spre STS şi controleaza procesul de vot cum controleaza comisia parlamentara serviciile, adica primeşte asigurari de la cei controlati ca totul este in ordine.

De asemenea ministerul Administratiei si Internelor se ocupa de imprimarea si distribuirea buletinelor de vot. Prefectul se ocupa de stampile si de pastrarea buletinelor dupa vot.

La ART. 121 se prevede ca evidenta primara se pastreaza de catre prefecti timp 3 luni dupa care sa da la topit. Documentele centralizatoare de la BEC se arhiveaza conform legii  Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 (republicata).

De ce se implica institutia prefectului si a primarului in procesul electoral si de ce se topesc buletinele de vot la trei luni si nu la 6 luni dupa alegerile urmatoare? Sa nu se mai poata depista fraudele de eventuale noi forte politice la putere?

Asa cum dupa vot se preda situatia la judet, preşedintii pot prelua inainte de vot materialelele (buletine,ştampile si formularele de procese verbale), iar de tiparire şi de confectionarea stampilelor se pot ocupa birourile electorale de circumscriptie de la  judete.

Care sunt implicatiile financiare ale urmaririi online a prezentei la vot?

  • Legatura permanenta cu cateva mii de sectiile de vot implica niste costuri exorbitante, cu atat mai mult cu cat sunt si localitati fara semanal de telefonie mobila. Nu stim cat costa ???
  • oamenii care opereaza la sectiile de vot trebuie platiti (numarul lor trebuie sa fie mai mare cu 20% decat numarul minim necesar, conform normelor AEP) .
  • terminale la fiecare sectie de vot, pentru siguranta ar trebui sa fie cel putin doua.
  • Serverele de date trebuie sa aiba rezerva „calda”, sa poata prelua eventuale caderi ale serverului principal, deci costurile cu servederele de date se dubleaza din cauza „tichiei de margaritar”.

Rezulta din normele metodologice de mai jos

Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal – denumit SIMPV  in -Normele Metodologice ale AEP (publicate in MO partea I nr 218/2.XI.2015 )

Art.4 -(1) SIMPV este compus din urmatoarle elemente principale:
a) Sistemul informatic central
b) aplicatia informatica pentru verificarea dreptului de vot, denumita in continuare ADV;
c) Centrul de suport tehnic;
d) infrastructura de comunicatie;
e) terminale informatice din sectiile de votare.

S.T.S asigura instalarea pe terminale a ADV. Centrul de suport tehnic este un centru de comunicatii prin care S.T.S. asigura asistenta tehnica pentru operatorii din sectiile de vot. Unde nu exista infrastructura de internet si nici telefonie mobila se asigura comunicatile de catre S.T.S.
S.T.S. asigura „cate un teminal informatic care sa aiba integrate mecanismele de preluare automata si manuala a datelor de indentificare din zona de citire automata cu caractere identificabile optic din cartile de itentitate si pasapoartele alegatorilor care se prezinta la vot.” (Art 4. (7) a)
S.T.S. – „trebuie sa asigure suficente terminale pentru cazurile cand acestea se defecteaza si necesita inlocuirea.”(9)
S.T.S. „este autorzat sa ia masuri, … pentru prevenirea alterarii sau piederii informatiilor si asigurarea recuperari acestora in cazuri fortuite sau de forta majora„.
S.T.S. cu sprijinul A.E.P. (probabil cu banii A.E.P) si a I.N.S. „organizeaza sesiuni de examinare parcatica a competentelor .. in centre de evaluare si in sesiuni online” (Art 7(3))

La ART 28 Prelucrarea datelor cu caracer personal la al(4) „La data incheierii activitatii prevazute la alin (3) datele cu caracter personal prevazute de prezenta hotarare vor fi distruse„.
Dupa ce procedura, cine verifica, ce se intsmpla daca cineva pastreaza o copie ???

AEP a mai dat o hotarare de modificare a hotararii 9 pentru ca a uitat sa prevada printre altele ca :”(4) Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură înregistrarea convorbirilor prevăzute la art. 18 alin. (4) şi art. 21 alin. (4)

Dupa cum vedem in urma acestei inititative,  S.T.S. are mai multe atributii decat Birourile electorale central sau judetene si decat AEP.

Selectia operatorilor si pregatirea lor se face de STS desi in subordinea AEP se constituie un Centru „Expert electoral”

  CAPITOLUL III
Organizarea şi funcţionarea Centrului „Expert electoral”
ART. 105
(1) În subordinea Autorităţii Electorale Permanente se înfiinţează Centrul „Expert electoral”,
cu personalitate juridică, care are următoarele obiective:
a) sprijinirea fundamentării şi a punerii în aplicare a strategiilor Autorităţii Electorale
Permanente;
b) creşterea nivelului de cunoştinţe şi abilităţi ale persoanelor implicate în pregătirea,
organizarea şi desfăşurarea proceselor electorale;

Probabil Centrul de „Experti Electorali” o sa fie utilizat sa contracareze eventuale critici la adresa legilor electorale si a activitatii AEP. O sa spuna „ciocul mic ca voi nu sunteti experti”!

Ne putem lipsi de AEP daca STS face aproape totul.

Situatia asta a aparut din cauza unei „banale si nevinovate” prevederi de impiedicare in timp real a votului celor care nu au dreptul la vot, sau care au votat.

Nu se stie cat ne costa „ticiha de margaritar”. Apreciez ca infrastructura si personalul care opereaza ar costa cat alegerile fara sistemul STS-ului.  Costurile sunt confidentiale doarece sunt in ograda STS. Cred ca paralmentarii ar fi trebuit sa ceara o evaluare inainte sa aprobe masura, sa vada daca merita.

Din ce am citit in literatura de specialitate, cei care se ocupa de alegeri, pentru a fi credibili, nu trebuie sa aiba legatura cu guvernul tarii respective, nici contracte guvernamentale. Este o conditie de credibilitate, o garantie ca nu sunt influentati de putere prin acte de coruptie.

Unii vor spune „cum sa dai datele personale pe mana unei firme private”.
O firma privata care are clauze de daune apara mai bine secretul si datele personale decat STS.
As vrea sa vad administratorul de baza de date de la STS care refuza sa-i dea pe DVD datele solicitate sefului lui.

Cred ca suntem singura tara din Europa in care alegerile sunt administrate de serviciile secrete. Suntem unici si originali si ne mai intrebam de ce nu ne primesc in Shengen.

Asa cum am amintit cred ca alegerile din 2016 sunt preludiu la introducerea votului electronic si inca un contract gras pentru „baietii destepti”.

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

2 Responses to Impiedicarea votului multiplu o „tichie de margaritar”!

  1. Pentru americani votul electronic pare SF.
    Securiștii noștri râgâie o prostie după care… și-o asumă oral.

    1 Februarie 2016
    Estonia has offered Internet voting in elections since 2005.

    So how does Estonia do it?

    It’s a clever system. You can vote online using a government ID card with a chip and associated PIN code—and a card reader for your PC. You can confirm the correct logging of your vote with an app. Parts of the software are available for public inspection.

    You can change your vote as many times as you like online—you can even vote again in person—but only the last vote counts, diminishing the possibility that somebody forced your selection.

    Unfortunately, three factors weaken this system’s importance as a model for the U.S. First, Estonia is a country of about one million eligible voters—not around 220 million. Second, we don’t have a national ID card.

    Third, security experts insist that just because hackers haven’t interfered with Estonia’s voting doesn’t mean they can’t. In 2014 a team led by University of Michigan researchers found at least two points where hackers could easily change votes: by installing a virus on individual PCs or by modifying the vote-collecting servers. (The Estonian government disagrees with the findings.)

    Meanwhile other countries’ online-voting efforts haven’t been as successful. Norway tested online voting systems in 2011 and 2013. But after controversy and the discovery that there was no improvement in voter turnout, the program was abandoned; it’s back to paper for Norway.

    At the moment, a few Americans can vote online: absentee voters from Alaska and many such voters in the military, for example. But they’re informed that their votes may not be anonymous or secure. sursa

    Patru parlamentari au depus la Senat un proiect de lege referitor la votul electronic

    • Deceneu spune:

      Sustinatorii votului online afirma ca poate fi sigur in fata hackerilor, dar el nu este credibil pentru ca poate fi fraudat de adminstratorii bazei de date, si nu mai este anonim.
      Votul electronic nu-i ca o tranzactie bancara unde identifici persoana si ii dai acces la cont. La votul electronic trebuie sa identifici persoana, dar pentru a respecta principiul secretului nu trebuie sa se poata face legatura intre persoana si vot.

%d blogeri au apreciat asta: