Reforma Uniunii Europene!

Este evident ca Uniunea Europeana nu si-a gasit formula optima de functionare. Se pare ca nici nu a fost cautata. Unora le convine ca lucrurile sa ramana ambigue, respectiv celor care conduc uniunea.  Problema reformelor se pune atunci cand apare o criza a puterii, un conflict intre tarile care iau decizii, in cazul de fata Germania si Franta versus Marea Britanie.

Englezii au fost reticenti in aderarea deplina la UE, la moneda comuna. De asemenea au beneficiat si de privilegii in ce priveste beneficiile. Premierul Cameron a promis sa organizeze un referendum privind apartenenta Marii Britanii la UE.

Totata lumea este de acord ca sunt necesare reforme, dar directiile in care sa se indrepte UE sunt divergente.

O tendinta este de formare a unei UE mai integrate ca o uniune federala, iar la polul opus este viziunea de uniune functionand ca o piata comuna sustinuta de Marea Britanie. Citește mai mult din acest articol

Asasinii economici!

Intr-un articol din Cotidianul, in care prof. dr. Afrodita Iorgulescu recomanda cartea lui John Perkins „Confesiunile unui asasin economic”, mi-a atras atentia o remarca foarte importanta cu care am cochetat de mult timp, cum ca fenomenul polarizarii sustinut de corporatiile multinationale este un fenomen care nu este organizat si condus de un grup de oameni, este condus de un concept, deci este un fenomen natural al promovarii intereselor fara scrupule. Citește mai mult din acest articol

Dupa 25 de ani!

La 25 de ani de la evenimentele din decembrie ’89 se poate face un bilant, despre ce s-a intamplat in Romania in aceasta perioada.

Romania a pornit in ’89 cu avantaje economice fata de tarile din jur: datorii zero, resurse ale subsolului mai mari decat ale tarilor din zona, potential turistic si agricol superior vecinilor, industrie care acoperea spectrul larg desi nu respecta standardele occidentale. Politica anterioara lui ’89 a urmarit independenta energetica si in general economica a tarii, ca sa importam cat mai putin si sa exportam cat mai mult.

Puterea instalata in ’89 in Romania a avut o strategie, una diferita de cea din Polonia sau tarile din grupul de la Visegrad. Poate tocmai din cauza asta am fost exclusi, pentru ca viziunea romaneasca era una „emanata” de minti dominate de ideea mentinerii controlului in tot ce se intampla in tara, de la mediile de informare la societatile comerciale. Citește mai mult din acest articol

Romania incremenita!

Desi puterea si mass-media ne spune, ca pe vremea comunismului, ca economia merge bine si ca sunt rezultate remarcabile, cresteri peste cele europene, toata lumea simte ca economia se contracta. Discrepanta intre afirmatii si realitate este prea mare ca sa nu se simta.
„Gruprile de interese nelegitime” incep sa se atace reciproc pentru sferele de influenta.
Unii au terminat mai repede de „devorat halca si rezervele” si „maraie” la ceilalti sa-i intimideze si sa imparta „ramasitele”.

Mercenarii din media apara imaginea liderilor care-i finanteaza.

Cetatenii suporta pasivi.

Unii nu au curajul sa-si riste postul, siguranta familiei, dar mai ales sunt apatici pentru ca nu exista o strategie de iesire din impas.

Nimeni nu explica unde-i problema si care ar fi solutiile.

Mass-media focalizeaza atentia spre liderii politici si intretine speranta ca schimbarea oamenilor poate modifica situatia.
Ideea are succes pentru ca romanii intotdeauna au fost indoctrinati cu idea „tatucului”.
In comunism totul venea de la „conducatorul iubit” sau injurat.
Este una din cele mai perverse idei care tine societatea apatica, cultivand o speranta perpetua prin schimbarea liderilor.
Societatile in care liderii de la centru decid soarta lor, sunt societati conduse autoritar, fara mecanisme democratice sau cu mecanisme democratice care nu functioneaza, care simuleaza functionarea democratiei. Citește mai mult din acest articol

Romania in pericol! Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Va recomand un articol publicat in Cotidianul,  cel mai bun material aparut in media romaneasca dupa ’90!
L-as publica integral dar este prea mare.
Nu merita doar citit, merita analizat si meditat asupra ideilor.

 Articolul sustine si confirma ideile pe care l-am repetat pe blog, ca relansarea economiei se poate face doar prin sustinerea micii proprietati si nu prin companii multinationale, si implicit confirma ca natiunile prospere si stabile sunt cele care au o categorie mijlocie dezvoltata.
Polarizarea si consumul duc la crize economice.
UPDATE -Ideile sunt si in prelegerea tinuta la Baia Mare la „Dialoguri băimărene”.
Mai jos este video-ul de o ora de pe gandeste.org
si un material cu interviul

Caragiale si analiza politica!

In media romaneasca analiza politica a fost inlocuita cu propaganda de partid, ce mizeaza mai ales pe  denigrarea liderilor politici  „opozanti”. Nu se stie care-i puterea s icare-i opozitia.  Nu avem o media independenta.   Daca citim ce-au scris inaintasii vedem ca in politica nu s-a schimbat aproape nimic.

Se dovedeste ca I L Caragiale a avut o percepti foarte buna despre cauzele coruptiei din Romania.

In  „1907 din primăvară până’n toamnăface o veritabila analiza politica. Texul este lung dar merita citit. Redau mai jos doar cateva paragrafe. Citește mai mult din acest articol

Criza continua – tensiunile se acutizeaza!

Evolutia unui fenomen se poate anticipa daca-i cunosti cauzele si urmaresti evolutia acestora.
Evolutia unui fenomen se mentine daca se conserva cauzele intacte, si evolutia lui se poate modifica actionand asupra elementelor care-l influenteaza.
De multe ori cauzele sunt efecte ale altor cauze, formandu-se un asa numit „lant cauza-efect”.

De cand am deschis blogul mi-am propus sa ajung in pasi mici la „originea raului”, la cauza cauzelor.

In cazul de fata criza mondiala si criza romaneasca sunt determinate de elemente care isi conserva evolutia, deci criza isi conserva ascensiunea.

Care sunt elementele care au favorizat criza?

O idee vehiculata si acceptata in lumea analistilor economici, este ca vinovata de criza globala este migrarea capitalului investitional de la populatie la bancheri, si directionarea investitiilor spre cheltuieli si investitii guvernamentale nerentabile sau chiar inutile.
Citește mai mult din acest articol

Azi Roşia Montană mâine intreaga ţară!

Contractele dezastruoase de la Rosia Montana si pentru explorarea si exploatara gazelor de sist, sunt favorizate de Constitutie si de legea comunista a minelor, care prevad ca resursele naturele ale subsolului sunt proprietate publica si apartin statului.  Premierul spune ca „statul sunt eu” si el poate delega dreptul de a administra catre cine vrea, prin numirea sefului ANRM.

Art. 1. Resursele minerale situate pe teritoriul şi în subsolul ţării şi al platoului continental în zona economică a României din Marea Neagră, delimitate conform principiilor dreptului internaţional şi reglementărilor din convenţiile internaţionale la care România este parte, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român.
Art. 2.
(1) 1 Resursele minerale care fac obiectul prezentei legi sunt: cărbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pământuri rare şi disperse, sărurile haloide, substanţele utile nemetalifere, rocile utile, pietrele preţioase şi semipreţioase, turba, nămolurile şi turbele terapeutice, rocile bituminoase, gazele necombustibile, apele geotermale, gazele care le însoţesc, apele minerale naturale (gazoase şi plate), apele minerale terapeutice, precum şi produsul rezidual minier din haldele şi iazurile de decantare.
(2) Prevederile prezentei legi se aplică şi apelor subterane potabile şi industriale pentru activităţile de prospecţiune, explorare, determinare şi evidenţă a rezervelor.

Art. 3.
2. administrare – dreptul acordat de stat, prin autoritatea competentă, unei instituţii publice de a efectua activităţi miniere în baza unei licenţe sau a unui permis;
3. administrator – instituţia publică care execută activităţi miniere în baza unei licenţe sau a unui permis;
4. autoritatea competentă – Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, care reprezintă interesele statului în domeniul resurselor minerale, conform atribuţiilor stabilite de prezenta lege;
..
17. licenţă – actul juridic prin care se acordă concesionarea/darea în administrare a activităţilor miniere de explorare/exploatare;

Lega poloneza a administratiei locale prevede ca

Baza juridică a Comunelor (Gmina). O comună reprezintă o entitate juridică şi poate promulga legea la nivel local. Prim-ministrul exercită monitorizarea activităţilor comunei, pe când Camera Regională de Audit supraveghează activităţile financiare; ambele instituţii au autoritate doar asupra legalităţii deciziilor. Deşi Constituţia prevede că unitatea de bază a guvernării locale este comuna, Actul privind Autonomia Locală din 1990 permite crearea „unităţilor auxiliare” în cadrul comunei, inclusiv cu consilii de cartier în oraşele mari.

Sarcini specifice
Comunele (gminy) sunt responsabile de toate aspectele publice de importanţă locală care nu sunt definite în beneficiul altor nivele administrative, dar dacă legea
prevede altfel, soluţionarea acestor probleme îi revine municipalităţii. Sarcinile specifice ale gminei se axează pe satisfacerea nevoilor colective ale comunelor în
ceea ce priveşte serviciile publice.
Sarcinile specifice includ, în special, următoarele probleme:
•     amenajarea teritorială, managementul proprietăţii, protecţia mediului şi a resurselor naturale, managementul apei;
•     şoselele, străzile, podurile, scuarurile municipale şi gestionarea traficului;
•     furnizarea apei, canalizarea, evacuarea şi tratarea deşeurilor municipale,
menţinerea curăţeniei, a ordinii şi a salubrităţii publice, gestionarea depozitului municipal de deşeuri, furnizarea electricităţii, a căldurii şi a gazului;

Care-i diferenta intre o tara in care resursele si terenurile apartin cetatenilor si comunitatiilor locale si situatia cand acestea apartin puterii centrale?
Cetatenii se gandesc la generatiile viitoare si administreaza resursele responsabil sa aiba si copii si nepotiilor o sursa de venit, pe cand puterea centrala se gandeste doar la mandatul ei, sa incaseze cat mai mult in perioada in care detine puterea. Nu cred ca cetatenii unei localitati si-ar vinde terenurile pentru niste locuri de munca.

Cei care au aceptat oferta RMGC probabil nu aveau in proprietate decat o locuinta  si daca au primit alta la schimb intr-un cartier din Alba-Iulia sigur ca au fost tentati, cu atat mai mult cu cat nu aveau nici un loc de munca.  Pentru  multi legatura cu zona este slaba pentru ca nu au proprietati in terenuri si considera ca nu pierd nimic. Daca muntii erau in proprietatea locuitorilor cu singuranta ca un asemena contract nu ar fi avut sanse de succes. 

Un unchi imi povestea ca mergea cu bunicul dupa lemne si cautau lemne uscate dar nu prea gaseau. Unchiul copil fiind, plictisit intreaba „de ce nu taiem niste lemne de aici si sa sa nu mai pierdem timpul”. La care bunicul i-a replicat: „mai baiete trebuie sa grijim padurea sa ai si tu de unde sa tai lemne cand o sa fi ca mine”.
– Proprietatea distribuita la o clasa mijlocie dezvoltata, face ca majoritatea cetatenilor sa administreze resursele cu responsabilitate avand in vedere viitorul indepartat.
Nimeni nu se simte reponsabil fata de proprietatea de stat sau de proprietatea alei persoane.
– O proprietate privata polarizata -alcatuita din proprietati mari, va fi administrata prost pentru ca va fi administrata prin intermediari care vor incerca sa se capatuiasca.
Este cazul arendasilor din nuvele si romanele antebelice, dar si cazul CAP-urilor comuniste.

Romania a fost impiedicata sa ajunga la o clasa mijlocie puternica, pentru ca, cei de la putere au incercat   sa mentina proprietatea in administrarea statului, respectiv a lor, ca sa se capatuiasca.
Pana si fostii presedinti de colective au falsificat registrele agricole din primarii, ca sa restituie mai putin teren fostilor propietari, si sa ramana o rezerva la comuna pe care sa continue sa o administreze ei.

Zile trecute am vazut terenul unui primar, cu 8 clase devenit „baron local” care a ocupat cu panouri solare cateva zeci de ha de teren arabil de buna calitate.
La cateva sute de metrii erau un deal gol inpropriu agriculturii, unde ar fi putut instala asemenea panouri, dar acel teren era revendicat de proprietari si nu a fost retrocedat. Nu era mai bine daca retrocedau terenurile si instalau acolo panourile solare?  Ar fi beneficiat fiecare cetatean de fonduri europene. Exemplu demonstreaza ca politicienii se gandesc doar la interesle proprii si nu la ale cetatenilor pentru ca legea administratiei locale nu-i motiveaza si nu le da cetatenilor drepturi sa fie informati si sa-i traga la raspundere pe alesi, facand din alesi niste sultani pe proprietatile comunei.

Ceea ce se intampla la Rosia Montata va deveni fenomen in intreaga tara.
Contractele de exploatare a resurselor vor lua amploare si mai mare pentru ca legea si Constitutia sunt gandite dupa mentalitatea comunista centralizata, ca o proprietate de stat administrata de institutii nationale.

Aceasta-i problema si rezolvarea fenomenului trebuie sa vizeze esenta problemei, respectiv administrarea proprietatii publice sa se faca local ca in Polonia,  la nivel superior sa se stabileasca limite legale si sa se verifice respectarea lor.

Minsterul mediului din Polonia se ocupa de conservarea si protectia resurselor, nu de coontracte comerciale in colaborare cu premierul si cu ministerul dezvoltarii cum se intampla in Romania.

Tot ce este proprietate publica si tine de terenuri si de resurse ale subsolului trebuie sa fie administrate de autoritatiile locale si cu participarea cetatenilor, ca sa se evite hotia administratorilor.

Regionalizarea si reforma Constituiei trebuie sa vizeze transferul de atributii la localitati, si nu doar o trasare de hotare si redistribuirea posturilor intre diverse nivele ierarhice.
Miscara de protest ar trebui sa se focalizeze pe rezolvarea fenomenului si nu pe rezolvarea cazului Rosia Montana, iar solutia fenomenului  este administrarea locala a proprietatii publice a tot ce tine de terenuri si de resursele subsolului.

Baronii locali sunt creatia centralismului prin dirijarea de fonduri catre acei indivizi dispusi sa participe la contracte dezavantajoase pentru Romania, ca sa se imbogateasca.
Daca nu se rezolva cauza – centralismul comunist – cazul Rosia Montana o sa fie replicat in intrega tara.

Criza in ascensiune!

Criza economica se amplifica in loc sa-si reduca amploarea, desi oficialii transmit mesaje optimiste.

Cauza crizei este concentrarea capitalului, a celui  bancar in mod special, si antrenarea clasei politice in sustinerea masurilor propuse de banci.  FMI-ul a jucat si joaca un rol activ in amplificarea crizei si in disperasarea ei in tarile emergente sub pretextul ca acorda ajutoare.

In continuare prezint articolele unuia din analistii economici mai putin cunscuti publicului larg, pentru ca nu l-am vazut prezent la tv,  si care scrie in Bursa sub semnatura lui  CĂLIN RECHEA

In articolul  De câte crize este nevoie pentru a învăţa lecţiile expansiunii necontrolate a creditării?  BURSA 18.09.2013, se face referire al raportul trimestrial al Bank for International Settlements (BIS)  din care citeaza comentarile specialistilor.

Mi se pare că asistăm la o revenire a exceselor din 2007, ba chiar mai rău„, a declarat recent William White, fost economist-şef la BIS şi unul dintre puţinii oficiali ai sistemului bancar internaţional care au avertizat cu privire la pericolele creşterii explozive a creditării înainte de 2007, conform unui articol din cotidianul britanic The Telegraph.
White a mai precizat că „toate dezechilibrele sunt încă aici, iar ponderea datoriilor totale în PIB de la nivelul economiilor dezvoltate este cu 30% mai mare decât în acea perioadă”. În plus, a mai apărut şi problema bulelor speculative în economiile emergente.

Conform ultimelor date de la BIS, pentru T1 2013, în timp ce expunerile directe ale băncilor faţă de economiile dezvoltate au scăzut cu circa 340 miliarde de dolari, până la 21,3 trilioane de dolari, expunerile directe faţă de economiile emergente au crescut cu 266,8 miliarde de dolari, ajungând la un nou record, de 3,4 trilioane de dolari (vezi grafic).

Expunerea bancilor din economiile dezvoltate si din economiile emergente

Expunerea bancilor

Se observa ca economiile tarilor emergente au expunerea in crestere, pe cand economiile dezvoltatea au tendinta de scadere a expunerii. Imprumutul pe care l-a luat Romania in 2009 de la FMI, cand guverna PDL-ul si PSD-ul, a contribuit la expunerea Romaniei si la salvarea „sistemului bancar ticalosit”, dupa cum scriam in 2009.

Asta inseamna ca banii sunt directionati spre investitii de tip tezaurizare in tarile emergente unde se pot achizitiona elemente concrete, cum sunt zacamintele, terenurile si padurile, care isi vor spori valoarea in timp. Asa se poate justifica si asaltul pentru RMGC.

În ceea ce priveşte condiţiile de finanţare ale băncilor, raportul BIS constată o creştere semnificativă a finanţărilor prin credite subordonate, structurate în aşa fel încât să poată fi incluse în capitalul reglementat. În cazul băncilor europene, acestea au crescut de peste trei ori în perioada iunie 2012 – iunie 2013 faţă de perioada iunie 2011 – iunie 2012, până la 52 miliarde de dolari, iar în SUA creditele subordonate acordate băncilor au crescut de aproape 10 ori, până la 22 miliarde de dolari.
Concluzia?
Se pare că nimeni nu a învăţat lecţiile expansiunii necontrolate a creditării.
De ce? Deoarece costul greşelilor nu a fost suportat de cei responsabili, iar băncile centrale au fost mereu gata să le acopere cavernele bilanţiere prin emisiuni monetare la fel de necontrolate.
..
William White este convins că „cei cinci ani care au trecut de la falimentul Lehman Brothers au fost risipiţi, iar dezechilibrele din sistemul financiar global sunt mult mai mari„.

Nu numai ca cei vinovati nu au suportat costul greselilor, averile lor au cu prosperat in plina criza si societatiile s-au polarizat. Si BNR este coautoarea la aceste politici de creditare, prin consultanta pe care o acorda guvernului.

Intr-un alt articol Soluţiile globale pentru problemele globale sunt o iluzie periculoasă BURSA 26.06.2013 de acelasi autor se afirma urmatoarele: (merita citit tot articolul) !

Stephen Cecchetti, succesorul lui White în postul de economist şef al BIS

a precizat că „natura şi mărimea riscurilor asumate de instituţiile financiare sunt mult mai mari decât am crezut„, deoarece „problema fundamentală este divergenţa dintre interesele băncilor şi cele ale societăţii„.
Sursa acestui conflict de interese vine de la răspunderea limitată a proprietarilor şi de la creşterea gradului de leverage, care implică stimularea investiţiilor riscante. „Băncile au ştiut că, prin creşterea propriilor dimensiuni, vor deveni prea mari pentru a intra în faliment„, a mai arătat economistul şef de la BIS.
..
Jaime Caruana, al cărui mandat de director general al BIS a fost prelungit, a arătat, în cadrul aceleiaşi conferinţe anuale a BIS, că „relaxarea condiţiilor financiare are un efect limitat pentru revitalizarea creşterii economice, atunci când bilanţurile sunt deteriorate şi resursele sunt alocate greşit pe scară largă„…
Didier Sornette, profesor la Institutul Federal de Tehnologie din Zürich şi specialist în geofizică şi dinamica sistemelor complexe, scria despre „iluzia maşinii monetare perpetue” într-un articol din octombrie 2012. În opinia profesorului Sornette, există dovezi puternice care arată că „din prima jumătate a anilor „80, consumul a fost finanţat prin economii tot mai reduse, compensate de creşterea accelerată a profiturilor financiare, a preţurilor locuinţelor şi de creşterea explozivă a datoriilor„.
În baza de date AMECO a Comisiei Europene se găsesc dovezi pentru afirmaţiile sale. În cazul economiei Statelor Unite, ponderea consumului privat din PIB a început să crească accelerat (vezi graficul 1), pe fondul unei scăderi a ponderii veniturilor salariale, care a condus la o diferenţă negativă de peste zece punc¬te procentuale din PIB la sfârşitul anului 2008.
Pentru cele 15 state care formau UE înainte de extinderea din 2004, înfiinţarea ECU în 1995 (n.a. Unitatea Monetară Europeană, precursor al euro) a dat semnalul unei convergenţe cu efecte extrem de negative între salarii şi consum (vezi graficul 2).

Evolutia veniturilor si a consumului

Evolutia veniturilor si a consumului


Cresterea consumului peste nivelul veniturilor are o singura explicatie, a consumului in baza veniturilor viitoare, respectiv a creditelor bancare. Un asemena consum nu este sustenabil pe termen lung.

 
Economisirea a dispărut din peisajul economic european, iar odată cu ea a dispărut şi mecanismul unei dezvoltări sustenabile a capitalului, care a condus la scăderea productivităţii.
În acest context, profesorul Sornette pune o întrebare simplă: „Este sustenabil pentru o economie care creşte, în termeni reali, cu 2 – 3% pe an să asigure un randament de 10 – 15%, având în vedere oportunităţile de investiţii disponibile pentru toţi investitorii?
Răspunsul este negativ, desigur, dar realitatea a fost mascată pentru mult timp de politicile ultrarelaxate ale băncilor centrale, care au deschis zăgazul unei avalanşe monetare fără precedent asupra economiei mondiale.

„Colaborarea” fructuoasă dintre autorităţile fiscale şi cele monetare a făcut posibilă o dublare a bilanţurilor băncilor centrale faţă de 2007, până la 20 de trilioane de dolari, şi creşterea datoriilor publice, în acelaşi interval, cu circa 23 de trilioane de dolari, conform datelor de la BIS.
Fără rezultate notabile în ceea ce priveşte restructurarea economică, explozia monetară din ultimii ani confirmă faptul că „nu putem rezolva problemele folosind acelaşi tip de gândire utilizat atunci când le-am creat„, după cum spunea odată Albert Einstein.


Adevărata soluţie a crizei actuale nu o reprezintă creşterea gradului de centralizare şi coordonare la nivelul economiei globale, ci descentralizarea şi cooperarea economică. De asemenea, noua structură economică globală nu se poate dezvolta pe bazele monetare din ultimele patru decade, un sistem caracterizat de schema piramidală a banilor de hârtie construită în jurul dolarului.
Ignorând mostra înţelepciunii lui Einstein de mai sus, autorităţilor parcă doresc să confirme un alt dicton al său: „Nebunia este a face acelaşi lucru la nesfârşit, aşteptând rezultate diferite„.

Criza se amplifica deoarece se incearca atenuarea ei cu aceleasi masuri care au provocat-o, respectiv cu bani ieftini care ajung la investitori mari. Daca va amintiti in anii ’90 subventile de pentru agricultura ajungeau la petrom si la industria de ingrasaminte. Acelasi lucru se intampla cu banii pompati de guverne in economie. Ei ajung in sistemul bancar sau la marile companii.

Cei interesati de evolutia economiei mondiale, le recomand sa urmareasca articolele documentate, pentru ca sunt informatii care nu apar la tv!

„Lupii tineri” din „generatia asteptata”!

Dupa ’89 serviciile secrete si activistii din Romania au ales o cale „originala” de evolutie spre o economie de piata, respectiv au planificat sa treaca proprietatea „intregului popor” in proprietatea tovarasilor lor. Tinerii eminenti de atunci, multi scoliti in occident, specialisti in economie au primit misiunea sa rezolve problema. Batranii activisti si securisti au fost „lasati la vatra” sa-si consume pensia generoasa, si si-au promovat copii in „sistem”.
Occidentul si-a dat seama de ce se intampla si capitalul strain a stat in espectativa. Nici integrarea in UE nu dadea semene pozitive.
Citește mai mult din acest articol

%d blogeri au apreciat: