Votul electronic – o solutie pentru fraudarea majora a alegerilor!

Clasa politica se pregateste de cativa ani pentru a modifica sistemul de vot ca sa poata frauda masiv. Electoratul a devenit irascibil, si orice formatiune politica nou aparuta, poate detrona partidele existente. Votul prin corespondenta si votul electronic de la domiciliu poate fi „colacul lor de salvare”. Vor sa faca o lege cu multe posibilitati de frauda, motiv pentru care nu o discuta public , pentru ca lumea sa nu-si dea seama de toate posibilitatiile. Tarile democrate occidentale nu se grabesc sa adopte votul prin corespondenta pe scara mare, si nici votul electronic, pentru ca pentru ele este importanta credibilitatea rezulatului, o credibilitate care daca dispare duce la absenteism si la o legitimtate redusa. Politicienii romani pentru a marii prezenta la vot vehiculeaza ideea amenzii in loc sa acorde stimulente de 10 lei la fecare participant la vot.

Sistemele de vot pot fi impartite dupa locul desfasurarii in doua categorii:
– vot la sectia de vot
vot prin corespondenta (la distanta)
Dupa modul cum este inregistrat votul poate fi:
– pe suport de hartie
– pe suport electronic

Intre cele doua categorii se pot face patru tipuri de combinatii.
1. – vot la sectia de vot
a. cu buletine de vot
b. electronic cu terminale specializate.
2. vot prin corespondenta
a. cu buletine
b. electronic – online

Votul la distanta introduce mai multe posibilitati de frauda,suplimentar fata de cel clasic de la sectia de vot, asa cum am aratat cand am analizat viciile proiectului de lege sustinut de T. Baconschi.
Votul la distanta face sa dispara garantia secretului votului si a exprimarii libere unul din principiile fundamentale ale votului.
Acasa membrii familiei pot fi determintati sa arate cum voteza si se pot exercita presiuni sa voteze impotriva vointei lor.
Votul la distanta faciliteaza vanzarea votului, pentru ca nu se stie cine opereaza votul. Titularul votului il poate comercializa.
Vot la distanta poate eroda dreptul nostru de a ne exprima un vot secret si sa conduca la constrângerea politice la locul de munca. Va dati sema ca securistii, care nu sunt putini, nu-si permit sa voteze cum le dicteaza constinta, si vor vota conform cu simpatiile „sefului cel mare”. Citește mai mult din acest articol

Anunțuri

Trafic de influenta sau lobby?

Comisia Juridică a Camerei Deputatilor a organizat o dezbatere privind activitatea de lobby pentru a stabili dacă trebuie sau nu reglementata activitatea.

De ce reprezinta reglementarea lobby-ului o prioritate pentru politicieni?

Traficul de influenta practicat pe scara mare, a inceput sa fie utilizat in lupta pentru a castiga zone de influenta de cei care „trag sforile” servicilor secrete si ale DNA. „Lupii tineri” vor sa-si faca loc la masa tot mai saraca sa-si ia „tainul”.

Ambiguitatea legislativa ii face pe politicieni sa fie vulnerabili si la cheremul celor care intocmesc dosarele sau ale judecatorilor, iar acestia pretind „tainul” ca sa-i faca scapati temorar.
Suprapunerea de atributii, respectiv atributii de competenta locala finantate de guvern, face ca o interventie pentru electoratul din zona sa fie considerata trafic de influenta, cum declara Hrebenciuc.

Mediafax prezinta cateva opinii ale parlamentarilor din care am retinut mai jos:

Ciucă: Activitatea de lobby trebuie să se delimiteze de traficul de influenţă

Dacă se ia decizia să fie reglementată activitatea de lobby, trebuie să se delimiteze lobby-ul de traficul de influenţă. Adică activitatea de loby să nu fie un trafic de influenţă deghizat şi nici actul de lobby să nu fie interpretat ca trafic de influenţă„, a spus Bogdan Ciucă.

Aici limita foarte foarte fragilă există între activitatea de lobby şi infracţiunea de trafic de influenţă şi nu trebuie să se ajungă ca sub umbrela acestei activităţi să poată fi săvârşite infracţiuni de acest tip. Există posibilitatea întrepătrunderii a celor două aspecte„, a precizat Moţiu.

Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a precizat că Federaţia Sindicală Cartel Alfa consideră inoportună reglementarea activităţii de lobby, arătând că se poate ajunge la „transformarea influenţei într-o marfă care se poate vinde şi cumpăra„.

Hrebenciuc: Tot ce facem ca parlamentari e trafic de influenţă. Legea 78/2000 ne creează dificultăţi

Da, sunt de acord. Domnule Ciucă (preşedintele Comisiei juridice – n.r.), vă rog să luaţi notă de treaba aceasta pentru că acum tot ce facem ca parlamentari este trafic de influenţă. Cu ocazia aceasta să ne uităm atent şi la Legea 78/2000 (Legea privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie – n.r.), pentru că aceasta este chestiunea care ne creează dificultăţi în activitatea noastră de parlamentari – orice telefon pe care îl daţi ca să ajutaţi o primărie din colegiul dumneavoastră este trafic de influenţă. Ţin să vă învederez acest lucru„, a avertizat Viorel Hrebenciuc, care a condus şedinţa Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor din 18 septembrie.

….

După aceste intervenţii, Viorel Hrebenciuc a cerut să se facă „o notă” pe acest subiect, arătând că el urma să fie invitat la un seminar la Ambasada Statelor Unite ale Americii, la care participau reprezentanţi ai Asociaţiei oamenilor de afaceri româno-americani.

Tema seminarului este «Transparenţa în consultări». Dânşii discută de consultările pe care le fac parlamentarii cu grupurile industriale, cu societăţile comerciale şi aşa mai departe. Eu nici nu vreau să mă duc cu gândul ce ar însemna la noi să facem aşa ceva în condiţiile prezentei legislaţii. În alte părţi este o chestiune normală„, a adăugat Hrebenciuc.

Imaginaţi-vă că există o asociaţie a celor care fabrică şuruburi – sunt foarte buni în a fabrica şuruburi, dar nu ştiu cum, nu au cuvintele, nu au vocabularul, nu au exerciţiul gesturilor legale pe care trebuie să le facă în faţa autorităţilor pentru a-şi reprezenta interesele şi, atunci, apelează la cineva care poate să facă asta într-o manieră profesionistă. Cam acestea au fost concluziile unei conferinţe la care au participat şi reprezentanţi din partea Bruxelles-ului şi se cere o reglementare moderată, este adevărat, înţeleaptă şi cu o delimitare clară a acestei activităţi de lobby faţă de traficul de influenţă„, a spus Bogdan Ciucă

Tema nu a fost mediatizata si nu a fost in atentia mass-media.

Sigur nu tot ce fac parlamentarii se poate incadra la trafic de influenta, dar toate repartizarile de fonduri spre autoritatiile locale ce sunt legiferate si toate legile care vizeaza facilitati pentru o companie pot fi incadrate la trafic de influenta. 

Obtinerea de alocari de fonduri pentru o comuna, pentru o sosea, pentru o biserica, pentru un judet sau pentru un aeroport, pot fi considerate trafic de influenta sau lobby.

Orice interventie a parlamentarilor pentru alocari de fonduri, pentru „spijinirea administratiilor locale” reprezinta un trafic de influenta, pentru ca asa cum a spus Edmund Burke in discursul din Bristol, parlamentarul nu reprezinta interesele locale in parlament, ci el trebuie sa reprezinte binele/interesul general.

“Parlamentul nu este un congres de ambasadori cu interese diferite şi ostile; in care fiecare trebuie să îşi susţină interesele, în calitate de agent şi avocat, împotriva altor agenţi şi avocaţi, parlamentul este un ansamblu deliberativ al unei naţiuni, cu un singur interes, cel de ansamblu; caz în care, interesele locale, prejudecăţile locale, nu ar trebui să primeze, ci binele general, care rezultă din interesele generale ale întregului. Voi alegeti un membru într-adevăr, dar, atunci când l-ati ales, el nu este membru al Bristol, el este un membru al parlamenului.

Problema suprapunerii de atributii poate fi rezolvata prin autonomia locala. Regionalizarea poate fi un bun prilej de eliminare a traficului de influenta dintre primari si parlamentari.
Daca finantarile pentru obiectivele de interes local vor fi de competanta locala si nu vor mai fi  finantate de la bugetul central, atunci parlamentarii nu vor mai avea de ce sa faca lobby pentru alocari de fonduri spre colegii sau spre judete si in campania electorala nu vor mai putea utiliza tema atragerii de fonduri spre colegii.

Pentru transfer de fonduri de solidaritate de la bugetul central la bugele regionale/judetene, parlamentarii ar putea stabili criteriile de alocare de fonduri pe care guvernul sa fie obligat sa le respecte. Guvernul nu are de ce sa se implice cu repartizarea foondurilor pana la nivel de comuna.

Lobby-ul ar trebui sa fie facut in favoarea unor facilitati pentru un domeniu economic, spre exemplu: transport aerian sau naval, comunicatii, extractia de sare sau de marmura, o autostrada etc..

Daca lobby-ul se face pentru o companie sau pentru un domeniu unde exista monopol atunci ar trebui sa intre sub incidenta traficului de influenta. Tot sub legea penala ar trebui sa se incadreze influenta ce vizeaza facilitati sau finantarea unor obiective dintr-o  comuna, dintr-un oras sau dintr-un judet.

Criza perpetua!

„Întelepţii învaţã din greşelile altora, deştepţii din propriile erori, iar proştii nu învaţã niciodatã, nimic”.

Guvernarea CDR-PD a esuat din cauza ca PD-ul, membru in alianta de guvernare actiona pentru erodarea imaginii si a succesului CDR, si pentru revenirea in gratiile electoratului a PSDR. Jumatate din PD-isti au intrat cu PSDR-ul la guvernare in 2000.
Existau multi membrii chiar din CDR care s-au aliat cu PD-ul, cum au fost membrii „Grupului de la Brasov”, regasiti acum in PC sau in PNL.
PD-ul a creeat o criza in alianta, criza din care CDR nu a avut taria sa se retraga de la guvernare, sa spuna electoratului ca nu poate guverna cu PD-ul si sa oblige astfel alianta PD-PSDR sa preia guvernarea si sa se compromita impreuna. O asemenea decizie ar fi salvat CDR-ul si ar fi compromis FSN-ul. CDR-ul au motivat situatia grea in care se afla economia si s-au temut de faptul ca adversarii politici ar fi afirmat ca CDR-ul s-a retras de frica, si de incapabili ce sunt, cand economia era intr-o situatia critica.

Constatam ca istoria se repeta si PNL-ul merge exact pe urmele CDR. Citește mai mult din acest articol

Reprezentarea si mandatul.

Tema reprezentarii Romaniei la Bruxelles, este in plina disputa.
Problema reprezentarii are mai multe aspecte: de semanica, de cultura democratica si cel mai important aspectul Constitutional.
Citește mai mult din acest articol

Sah la Rege – atentat la democratie !

Basescu insista cu mojiciile la adresa Casei Regale, nu le regreta si nu le retracteaza, desi majoritatea personalitatilor au dezavuat declaratile lui. Jurnalistii se declara oripilati, si duc declaratile Presedintelui in derizoriu, punand totul pe seama campaniei electorale. Nu cred ca miza-i doar capitalul electoral, sau ca este vorba de o „ghiolbanie fesenista” cum o caracterizeaza Paleologu jr..

Actiunile lui Basescu nu sunt doar electorale, ele vizeaza compromiterea Casei Regale a Romaniei.
„Mafia” sau „sistemul ticalosit” cum l-a denumit, au planuri cu bataie mult mai lunga si Basescu nu este decat „varful de lance”.
Miza este chiar „reforma statului”, pe care declaratile Principelui Radu o submineaza. Reforma statului in viziunea „sistemului” este un stat prezidential condus ca o armata, cu un Parlament ce face figuratie si afiseaza aparenta de democratie in exterior. Citește mai mult din acest articol

Regionalizare DA, descentralizare NU!

Asistam la un razboi politco-mediatic pentru putere fara precedent

Basescu a trecut la ofensiva si opozitia isi apara lamentabil pozitia.
C Antonescu declarat deschis ca “suntem in razboi”. E adevarat, dar razboiul lui nu este pentru descentralizarea si democratizarea tarii, din acest motiv cetatenii asista pasiv la lupta lor pentru putere.
Citește mai mult din acest articol

Regionalizarea.

Regionalizarea se incadreaza la butada Drumul spre Iad este pavat cu intentii bune.” (Saint Bernard de Clairvaux).

Masura poate fi buna sau proasta, dar efectele nu depind atat de cum sunt trasate granitele regiunilor, depinde de ce atributii vor avea autoritatile si dupa ce lege vor functiona.
Romania are „traditie” in adoptarea formelor organizatorice care nu functioneaza, de la Parlament la puterea judecatoreasca, si asta nu din cauza ca nu ar fi cadrul organizatoric bun. Nu functioneaza pentru ca in cadrul organizatoric nu s-au implementat mecanismele care sa motiveze, sa responsabilizeze functionarii sa duca la indeplinire menirea pentru care a fost creeat cadrul organizational.
Citește mai mult din acest articol

%d blogeri au apreciat asta: