Trafic de influenta sau lobby?

Comisia Juridică a Camerei Deputatilor a organizat o dezbatere privind activitatea de lobby pentru a stabili dacă trebuie sau nu reglementata activitatea.

De ce reprezinta reglementarea lobby-ului o prioritate pentru politicieni?

Traficul de influenta practicat pe scara mare, a inceput sa fie utilizat in lupta pentru a castiga zone de influenta de cei care „trag sforile” servicilor secrete si ale DNA. „Lupii tineri” vor sa-si faca loc la masa tot mai saraca sa-si ia „tainul”.

Ambiguitatea legislativa ii face pe politicieni sa fie vulnerabili si la cheremul celor care intocmesc dosarele sau ale judecatorilor, iar acestia pretind „tainul” ca sa-i faca scapati temorar.
Suprapunerea de atributii, respectiv atributii de competenta locala finantate de guvern, face ca o interventie pentru electoratul din zona sa fie considerata trafic de influenta, cum declara Hrebenciuc.

Mediafax prezinta cateva opinii ale parlamentarilor din care am retinut mai jos:

Ciucă: Activitatea de lobby trebuie să se delimiteze de traficul de influenţă

Dacă se ia decizia să fie reglementată activitatea de lobby, trebuie să se delimiteze lobby-ul de traficul de influenţă. Adică activitatea de loby să nu fie un trafic de influenţă deghizat şi nici actul de lobby să nu fie interpretat ca trafic de influenţă„, a spus Bogdan Ciucă.

Aici limita foarte foarte fragilă există între activitatea de lobby şi infracţiunea de trafic de influenţă şi nu trebuie să se ajungă ca sub umbrela acestei activităţi să poată fi săvârşite infracţiuni de acest tip. Există posibilitatea întrepătrunderii a celor două aspecte„, a precizat Moţiu.

Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a precizat că Federaţia Sindicală Cartel Alfa consideră inoportună reglementarea activităţii de lobby, arătând că se poate ajunge la „transformarea influenţei într-o marfă care se poate vinde şi cumpăra„.

Hrebenciuc: Tot ce facem ca parlamentari e trafic de influenţă. Legea 78/2000 ne creează dificultăţi

Da, sunt de acord. Domnule Ciucă (preşedintele Comisiei juridice – n.r.), vă rog să luaţi notă de treaba aceasta pentru că acum tot ce facem ca parlamentari este trafic de influenţă. Cu ocazia aceasta să ne uităm atent şi la Legea 78/2000 (Legea privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie – n.r.), pentru că aceasta este chestiunea care ne creează dificultăţi în activitatea noastră de parlamentari – orice telefon pe care îl daţi ca să ajutaţi o primărie din colegiul dumneavoastră este trafic de influenţă. Ţin să vă învederez acest lucru„, a avertizat Viorel Hrebenciuc, care a condus şedinţa Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor din 18 septembrie.

….

După aceste intervenţii, Viorel Hrebenciuc a cerut să se facă „o notă” pe acest subiect, arătând că el urma să fie invitat la un seminar la Ambasada Statelor Unite ale Americii, la care participau reprezentanţi ai Asociaţiei oamenilor de afaceri româno-americani.

Tema seminarului este «Transparenţa în consultări». Dânşii discută de consultările pe care le fac parlamentarii cu grupurile industriale, cu societăţile comerciale şi aşa mai departe. Eu nici nu vreau să mă duc cu gândul ce ar însemna la noi să facem aşa ceva în condiţiile prezentei legislaţii. În alte părţi este o chestiune normală„, a adăugat Hrebenciuc.

Imaginaţi-vă că există o asociaţie a celor care fabrică şuruburi – sunt foarte buni în a fabrica şuruburi, dar nu ştiu cum, nu au cuvintele, nu au vocabularul, nu au exerciţiul gesturilor legale pe care trebuie să le facă în faţa autorităţilor pentru a-şi reprezenta interesele şi, atunci, apelează la cineva care poate să facă asta într-o manieră profesionistă. Cam acestea au fost concluziile unei conferinţe la care au participat şi reprezentanţi din partea Bruxelles-ului şi se cere o reglementare moderată, este adevărat, înţeleaptă şi cu o delimitare clară a acestei activităţi de lobby faţă de traficul de influenţă„, a spus Bogdan Ciucă

Tema nu a fost mediatizata si nu a fost in atentia mass-media.

Sigur nu tot ce fac parlamentarii se poate incadra la trafic de influenta, dar toate repartizarile de fonduri spre autoritatiile locale ce sunt legiferate si toate legile care vizeaza facilitati pentru o companie pot fi incadrate la trafic de influenta. 

Obtinerea de alocari de fonduri pentru o comuna, pentru o sosea, pentru o biserica, pentru un judet sau pentru un aeroport, pot fi considerate trafic de influenta sau lobby.

Orice interventie a parlamentarilor pentru alocari de fonduri, pentru „spijinirea administratiilor locale” reprezinta un trafic de influenta, pentru ca asa cum a spus Edmund Burke in discursul din Bristol, parlamentarul nu reprezinta interesele locale in parlament, ci el trebuie sa reprezinte binele/interesul general.

“Parlamentul nu este un congres de ambasadori cu interese diferite şi ostile; in care fiecare trebuie să îşi susţină interesele, în calitate de agent şi avocat, împotriva altor agenţi şi avocaţi, parlamentul este un ansamblu deliberativ al unei naţiuni, cu un singur interes, cel de ansamblu; caz în care, interesele locale, prejudecăţile locale, nu ar trebui să primeze, ci binele general, care rezultă din interesele generale ale întregului. Voi alegeti un membru într-adevăr, dar, atunci când l-ati ales, el nu este membru al Bristol, el este un membru al parlamenului.

Problema suprapunerii de atributii poate fi rezolvata prin autonomia locala. Regionalizarea poate fi un bun prilej de eliminare a traficului de influenta dintre primari si parlamentari.
Daca finantarile pentru obiectivele de interes local vor fi de competanta locala si nu vor mai fi  finantate de la bugetul central, atunci parlamentarii nu vor mai avea de ce sa faca lobby pentru alocari de fonduri spre colegii sau spre judete si in campania electorala nu vor mai putea utiliza tema atragerii de fonduri spre colegii.

Pentru transfer de fonduri de solidaritate de la bugetul central la bugele regionale/judetene, parlamentarii ar putea stabili criteriile de alocare de fonduri pe care guvernul sa fie obligat sa le respecte. Guvernul nu are de ce sa se implice cu repartizarea foondurilor pana la nivel de comuna.

Lobby-ul ar trebui sa fie facut in favoarea unor facilitati pentru un domeniu economic, spre exemplu: transport aerian sau naval, comunicatii, extractia de sare sau de marmura, o autostrada etc..

Daca lobby-ul se face pentru o companie sau pentru un domeniu unde exista monopol atunci ar trebui sa intre sub incidenta traficului de influenta. Tot sub legea penala ar trebui sa se incadreze influenta ce vizeaza facilitati sau finantarea unor obiective dintr-o  comuna, dintr-un oras sau dintr-un judet.

Reprezentarea si mandatul.

Tema reprezentarii Romaniei la Bruxelles, este in plina disputa.
Problema reprezentarii are mai multe aspecte: de semanica, de cultura democratica si cel mai important aspectul Constitutional.
Citește mai mult din acest articol

Sah la Rege – atentat la democratie !

Basescu insista cu mojiciile la adresa Casei Regale, nu le regreta si nu le retracteaza, desi majoritatea personalitatilor au dezavuat declaratile lui. Jurnalistii se declara oripilati, si duc declaratile Presedintelui in derizoriu, punand totul pe seama campaniei electorale. Nu cred ca miza-i doar capitalul electoral, sau ca este vorba de o „ghiolbanie fesenista” cum o caracterizeaza Paleologu jr..

Actiunile lui Basescu nu sunt doar electorale, ele vizeaza compromiterea Casei Regale a Romaniei.
„Mafia” sau „sistemul ticalosit” cum l-a denumit, au planuri cu bataie mult mai lunga si Basescu nu este decat „varful de lance”.
Miza este chiar „reforma statului”, pe care declaratile Principelui Radu o submineaza. Reforma statului in viziunea „sistemului” este un stat prezidential condus ca o armata, cu un Parlament ce face figuratie si afiseaza aparenta de democratie in exterior. Citește mai mult din acest articol

Regionalizare DA, descentralizare NU!

Asistam la un razboi politco-mediatic pentru putere fara precedent

Basescu a trecut la ofensiva si opozitia isi apara lamentabil pozitia.
C Antonescu declarat deschis ca “suntem in razboi”. E adevarat, dar razboiul lui nu este pentru descentralizarea si democratizarea tarii, din acest motiv cetatenii asista pasiv la lupta lor pentru putere.
Citește mai mult din acest articol

Regionalizarea.

Regionalizarea se incadreaza la butada Drumul spre Iad este pavat cu intentii bune.” (Saint Bernard de Clairvaux).

Masura poate fi buna sau proasta, dar efectele nu depind atat de cum sunt trasate granitele regiunilor, depinde de ce atributii vor avea autoritatile si dupa ce lege vor functiona.
Romania are „traditie” in adoptarea formelor organizatorice care nu functioneaza, de la Parlament la puterea judecatoreasca, si asta nu din cauza ca nu ar fi cadrul organizatoric bun. Nu functioneaza pentru ca in cadrul organizatoric nu s-au implementat mecanismele care sa motiveze, sa responsabilizeze functionarii sa duca la indeplinire menirea pentru care a fost creeat cadrul organizational.
Citește mai mult din acest articol

Judeca si tu ! – TVR

D-na R Culcer a deschis emisiunea „Judeca si tu!” de la TVR, cu urmatoarele afirmatii:

Am avut de la inceput o democratie originala. Si de peste doua decenii incercam sa avem o democratie normala.
Nu prea ne iese. De cate ori apare o noua lege care schimba ceva in regulile electorale sau politice rezistenta sistemului se manifesta cu furie.
Din pacate lipsesc analizele obiectiv. La fel se intampla si acum dupa ce Parlamentul a modificat modul de alegere a primarilor si dupa ce presedintele a prezentat un proiect de lege a reviziurii constitutiei. Pana la urma conteaza un singur lucru, daca democratia este consolidata sau slabita. Cuma e mai bine, cum e legitim daca putem sa spunem asa.”

Citește mai mult din acest articol

Intentile politicienilor transpar de la Cotroceni

Revizuirea Constitutiei este o etapa de manipulare a populatiei de catre clasa politica.
Basescu vine cu masuri de intarire a puterii Presedintelui pe care opozitia o trateaza aparent cu superficialitate, dar in realitate cu complicitate.
Cu siguranta nu ati auzit ca opozitia sa faca mare caz de dosarul „FLOTA”, de dosarul casei din Mihaileanu si nici de fraudele electorale. Nu s-au agitat nici pentru legea votului prin corespondenta care a trecut prin aprobarea tacita de una din camere.
Imunitatii Presedintelui, despre care am scris, nu i-a fost pusa sub semnul intrebarii. Dreptul de a desemna pe cine vrea in functia de premier nu a fost contestat la CC si a fost acceptat tacit de opozitie, cand decizia putea fi motiv de suspendare pentru ca a incalcat Constitutia. Functia de presedinte este una similara cu cea de notar, nu este functie executiva. Basescu a devint jucator pentru ca i-a permis clasa politica. Boc i-a pus atributile la picioare, facand ca Romania sa functioneze ca o republica prezidentiala, desi dupa Constitutie este republica parlamentara.

Ce urmaresc propunerile lui Basescu?
Intarirea puterii institutiei Prezidentiale si campanie de imagine pentru recastigarea electoratului.

Citește mai mult din acest articol

%d blogeri au apreciat asta: