Cauzele diferenţelor de evoluţia a naţiunilor.

Ţările de pe mapamond s-au dezvoltat neuniform şi în timp s-a ajuns la decalaje în dezvoltarea lor şi implicit în nivelul de trai al cetăţenilor.

– Diferenţa nu este datorită faptului că unele au avut colonii şi altele nu cum susţin unii, pentru că sunt ţări care n-au au avut colonii mai dezvoltate decât cele care au avut. Nici pentru că ar fi avut “lideri providenţiali”. Liderii providenţiali că Hitler, Napoleon etc… de regulă le-au dus în prăpastie.

– Resursele naturale nu asigura un nivel de trai ridicat, pentru că există exemplul ţărilor exportatoare de petrol care au populaţie săracă şi economie slab dezvoltată, şi ţări ca Japonia fără resurse, dar cu economie puternică şi populaţie cu nivel de trai ridicat.

– Nici cultură nu a fost determinantă, pentru că după al doilea război mondial două ţări au fost divizate: Germania şi Corea, şi cele care au intrat în comunism au stagnat, pe când cele care au funcţionat în capitalism au avut prosperitate deşi au pornit de la acelaşi nivel cultural.

Citește mai mult din acest articol

Modelul democrat ce funcţionează după proceduri

În ţările dezvoltate funcţionarea instituţilor se face pe baza pocedurilor.
Prin proceduri se reglementează rezolvarea unui fenomen, nu se rezolva cazuri individuale ca în sistemul de comandă cu lideri.

Societatea este cum spunea Ibsen “O comunitate e că o corabie; fiecare trebuie să fie pregătit să treacă la cârmă”. Nu contează persoană care-i la conducere, pentru că societatea funcţionează ca un mecanism programat.
Citește mai mult din acest articol

Modelul societăţilor de tip feudal sau conduse de lideri

În ţările africane, asiatice sau din America Latină, societăţile funcţionează cu un sistemul bazat pe lideri, conducători care iau decizii pentru comunitate aşa cum decid comandanţii în armata sau liderii religioşi.
Citește mai mult din acest articol

Ce s-a intâmplat cu “luminiţa de la capătul tunelului”

In anii ‘90 se vorbea despre “luminiţa de la capătul tunelului” , dar nu prea se ştia ce vrea ea sa reprezinte.

Luminiţa din ‘90  era privită că o ţintă a reformelor pentru a atinge standardele occidentale. În anii ‘90 se vorbea de democraţie şi cum să se facă reformele, rapid sau “reforma şoc” în varianta liberală, sau lent şi fără dureri în varianta FSN. După 2000 nu s-a mai discutat nimic despre cum să se facă reforma pentru că au rams în politică adepţii aceleiaşi strategii FSN-iste. Visul lui Ion Iliescu să se formeze mai multe curente politice în cadrul FSN-ului s-a realizat.
John Quinton spunea că „Politicienii sunt oamenii care, atunci când văd luminiţa de la capătul tunelului, aleargă şi mai cumpără tunel.”  Politicienii au demolat tunelul să nu vedem luminiţa şi ne ţin în beznă de 27 de ani. Mass-media nu da nici un semn că ar fi interesată. Nu mai strigă nimeni “aţi minţit poporul cu televizorul“ că în anii ‘90,  nu pentru că ar avea încredere în televiziuni, dar este un semn că oamenii s-au blazat.
Se mai face referire la reforma când se numeşte un ministru care promite să facă o lege pe care nu mai ajunge s-o pună în aplicare, pentru că vine altul şi o demolează.

România a încremenit în sistemul pe care l-a moştenit în ‘89.

Citește mai mult din acest articol

Eşecurile „revoluţiilor” din estul Europei şi din orient şi riscul propagării inverse!

Sfârşitul secolului al-XX-lea şi începutul secolului XXI a fost marcat de mişcări de eliberare a diverselor naţiuni.

Au început cu lagărul comunist în ’89, au continuat cu „primăvară arabă” şi cu „maidanul” din Ucraina.

Au fost mişcări de destabilizare a unor regimuri corupte care ţineau populaţia sub opresiune. S-a considerat că populaţia odată eliberată va şti să-şi găsească drumul spre democraţie.

Din păcate lucrurile nu s-au desfăşurat conform aşteptărilor. Citește mai mult din acest articol

Impiedicarea votului multiplu o „tichie de margaritar”!

Nu am avut timp sa studiez ultima lege a alegerilor  si am presupus ca nu s-au adus modificari majore. O stire cum ca s-a pus in dezbatere publica modificarea unei hotarari a AEP, m-a determinat sa ma uit despre ce-i vorba si am avut o mare si neplacuta surpriza.

Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor,  precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanent(.pdf) are cateva noutati cu impact negativ la adresa credibilitatii rezultatului alegerilor si un impact financiar mare.

O prima constatare este ca legea 208/2015 reglementeaza doua domenii distincte: procesul alegerilor parlamentare si elemente de organizare si functionare a AEP ceea ce nu este normal.

Daca se reglementeaza in acte juridice separate, modelul buletinelor de vot, a stampilelor, a traseului lor de ce nu s-ar separa organizarea si functionarea AEP de legea alegerilor parlamentare?  AEP se ocupa si de alegerile locale si prezidentiale nu doar de cele parlamentare asa ca articolele ce vizeaza organizarea si atributiile nu aveau ce cauta in legea alegerilor. Citește mai mult din acest articol

Lupta non-violenta!

Srdja Popovic in video-ul  Cum sa scapi de un dictator vorbeste despre lupta non-violenta! Citește mai mult din acest articol

%d blogeri au apreciat asta: