Societate civila
Daca privim harta lumii constatam ca exista discrepante economice uriase intre tari, discrepante care nu se coreleaza cu distributia resurselor naturale. Exista tari fara resurse naturale care sunt dezvoltate, si altele favorizate de soarta sub aspectul resurselor, dar slab dezvoltate ca economii si implicit ca nivel de trai a cetatenilor.
Am in vedere tarile nordice si Japonia situate in prima categorie, si cele din America Latina, America Centrala, Africa, Idonezia, Asia in a doua categorie (am exclus tarile mari ca SUA, China, Rusia).
Desi nu au resurse, tarile din prima categorie sunt cu un nivel de trai ridicat, si celelalte cu un nivel de trai sub medie.
Ce a propulsat pe primele si ce le-a tinut in loc pe celelalte?
Adeptii filozofiei „omul sfinteste locul”, vor spune ca diferenta o fac conducatorii.
Multe din aceste natiuni au conducatori si politicieni anonimi si au sisteme de guvernare diferite, republici, monarhii, etc.. Conducatorii sunt cei pe care i-au ales cetatenii, sau cei care s-au impus. Fiecare tara are un tip de sistem, multe au acelasi sistem politic si totusi conducerea si performantele sunt diferite.
O caracteristica a celor doua categorii de tari este nivelul diferit de dezvoltare a societatii-civile, modul cum se implica cetatenii in viata politica si sociala, si in special preocuparea pentru proceduri, pentru suprematia si chiar dictatura legi, in contrast cu tarile subdezvoltate unde autoritatea liderilor este puternica si legea este slaba.
Acolo unde autoritatea, libertatea si puterea liderilor si a functionarilor este supusa reglemetarilor, a procedurilor si a evaluarii, tendintele autoritariste sunt ingradite. Politicienii si functionarii in tarile democrate si dezvoltate servesc interesele cetatenilor, pe cand in tarile slab dezvoltate societati civile imature sau inexistente, societatea este dominata de liderii politici si religiosi
In tarile dezvoltate exista o traditie a organizarii si participarii la activitati de voluntariat sociale, adminstrative, politice si umanitare. Activitatea partidelor este monitorizata de catre cetateni, unii s-au implicat direct in politica fie in partide fie in ONG-uri politice care monitorizeaza activitatea partidelor politice si a guvernelor, altii in actiuni sociale. Cetatenii au pretins sa fie informati, si cand nu au fost de acord cu modul cum o problema a fost rezolvata, au initiat proteste
Conducatorii au fost controlati si evaluati de societatea civila si de partidele care i-au promovat, si cei incompeteti schimbati in timp util, sa nu compromita partidele cu decizile lor.
In tarile slab dezvoltate cetatenii si-au ales conducatorii, dupa care fiecare si-a vazut de problemele lui personale. Viata sociala este ca si inexistenta, si conducatorii fara supervizare la adapostul confidentialitatii pot sa faca afaceri profitabile pentru ei. Puterea este utilzata in scopuri personale si coruptia prolifereaza.
Democratia in aceste tari este mult mai slaba decat in tarile cu viata civica avansata. Multe din aceste tari au regimuri autoritare care se mentin la putere simuland democratia.
Contributia democratie la dezvoltarea societatii o sustin numeroase persoane si institutii
Din pacate societatea romaneasca nu are o societate civica dezvoltata, si nici nu este dorita de puterea care face tot ce-i posibil sa o submineze, pentru ca-i incurca „afacerile” clientelare.
Decantarea ideilor 
un rol foarte important îl joacă și economia în toată ecuația. că practic astfel apare și se definește clasa mijlocie
Efectele politicii se vad in economie.
Daca politicul stimuleaza micii producatori si descurajeaza monopolurile, se ajunge la o clasa de mijloc puternica.
Daca politicul „le da in cap” micilor afaceristi sa faca loc supermarketurilor, polarizeaza societatea.
Interesanta abordarea ta si sunt de acord cu argumentatia ta. Societatea civila la noi a disparut dupa guvernarea Constantinescu. Si aceasta este situatia care face ca prezentul sa fie tot mai dramatic. Sincer sa fiu, raman rezervat cu privire la capacitatea de mobilizare a societatii civile. In conditiile in care singurii formatori de opinie sunt din mediul politic. Mi-as fi dorit sa aud mai multi intelectuali asumandu-si rolul de rezistenta. Ar trebui sa ne mire ca acestia nu exista? Cand vor aparea putem sa mai speram….
Societatea civila a disparut datorita dezamagirii.
Dezamagirea a avut cauza lipsa eficientei.
Ineficienta a fost determinata de faptul ca sociatatea civila s-a organizat in jurul liderilor (Ana Blandiana), si a avut ca obiectiv alternanta la putere. Cand obiectivul a fost atins si cand in AC a intervenit fractura intre personaje societatea s-a dezintegrat.
Daca AC era organizata in jurul ideilor si s-ar fi preocupat de proceduri, daca ar fi avut obiective de supraveghere a reformelor politice, aplicarea masurilor ar fi produs satisfactie si satisfactia ar fi alimentat activitatea.
In plus, ar trebui sa ne unim fortele mai multi bloggeri care au asemenea orientari civice. Nu ma refer doar la cei care critica la nesfarsit puterea (nu ca nu ar fi indicat sa o faca) ci care au si capacitatea de a analiza complexitatea fenomenului cu care ne confruntam. Cati crezi ca sunt in blogosfera
Desi probabil mai sunt si alti factori la care nu ne-am gandit inca ca ar duce la apartenenta acestor tari la G7 sau G20 (acestea fiind grupul celor mai dezvoltate 7 sau 20 tari ale lumii). Ma refer la mana perfect vizibila ce actioneaza asupra economiei si nu mana invizibila a lui Adam Smith dar cu cele scrise sa stii ca ai dreptate. Societatea civila si toate aceste voci unite sa-si apere interesul conteaza enorm. Oricum ONG-urile pot fi si organizatii de interes national nu doar altruiste si aici intervine mai mult ca oricand societatea civila in politica