Manipulare

Material selectat de pe forumul Roportal Dresorii de miniti umane

Totdeauna cursul societatii a fost dat de cei care au avut puterea indiferent de forma de guvernare – capitalism, comunism, socialism, fascism, monarhie sau democratie.

Pentru a-si mentine puterea, elita (politica si economica) are nevoie de indivizi formati pe un anumit tipar care sa le serveasca interesele, evident cu viziuni, aspiratii impuse si limitata. Indivizii se nasc, se formeaza si intra in societate.

Te platim, te creditam, te indatoram ca sa fii guvernabil, sa fii ocupat, sa fii obedient.

DRESAJUL
Primul aspect al dresajului:

Justificarea pierderii drepturilor si libertatilor individului pentru siguranta si confortul acestuia.

Actiunile prin care aceste drepturi se pierd apar treptat si justificat prin generare de crize a caror solutii par a garanta siguranta, prosperitatea si confortul. Totodata crizele pot fi de scurta durata sau de lunga durata (ex. coruptia din Romania care dureaza ARTIFICIAL de 15 ani pentru ca populatia sa roage in genuchi o mana de fier sa-i conduca).

Dupa caderea comunismului romanii nu ar fi vrut un sistem nou, autoritar – evident – au primit haos si coruptie pentru a se intoarce la un sistem centralizat. Cipuri la cai si vite, taxe, inregistrarea emailurilor si telefoanelor pe 5 ani in baze de date, big brother pe autostrada, autorizatii, taxe auto, declaratii de venituri, examene de capacitate (si asta e doar inceputul dragilor)

Deci pierderea justificata (datorita pericolului coruptiei) a drepturilor si libertatilor individului din clasa medie (nu si din elita). Justificarea controlului.

Al doilea aspect al dresajului:

Te platim, te creditam, te indatoram ca sa fii guvernabil, sa fii ocupat, sa fii obedient.

Nimeni nu vrea sa faca munca voluntara ; si totusi o faceti cand platiti taxe si impozite pe salarii… cam 5~6 luni pe ani munciti degeaba. Taxele in occident au fost introduse dupa un alt scam mondial – Al Doilea Razboi Mondial. Au fost introduse PE O PERIOADA LIMITATA taxe pe venituri si pe produse (TVA) pentru reconstructia tarilor participante !!!

Uite ca taxele nu s-au retras, ba chiar s-au triplat.

Intre timp tu ca individ alegi sa muncesti ca ai datorii (frigidere, termoapane, taxe, leasing auto, etc)… ceri in genuchi vize de lucru… ceri in genuchi in fata boierului feudal sa fi sclav… o ceri tu, inainte erai obligat si te rasculai !

Cum se face ca tocmai tarile asa zis dezvoltate si civilizate au cea mai mare datorie externa :

Romania 43 de milioane datorii externe la o populatie de 22 milioane ( $ 2000 / om )
Ungaria 107 milioane datorii externe la o pupulatie de 10 milioane ($ 10.000 /om)
America are 10.000 de milioane datorii externe la o populatie de 300 milioane. (33.000 / om)
Suedia are 600 de milioane datorii externe la o populatie de 9 milioane. (66.000 / om)
Olanda are 1899 de milioane datorii externe la o populatie de 16 milioane. ($ 118.000 /om)
UK are 8000 de milioane datorii externe la o populatie de 60 de milioane. (133.000/om) iar Londra este capitala cu cele mai multe camere de supraveghere video a strazilor si locurilor publice din lume.

China are cea mai mare crestere economica mondiala si o datoie externa de numai 0.2 USD / om adica 300 de milioane datorii externe la o populatie de 1.3 miliarde (0.2 dolari / om)

Al treilea aspect al dresajului:

Reducerea constiintei si a perceptiei individului in jurul EGO-ului.

1. Lipsa de comunicare reala (small talk, superficialitate, monden, bloguri, chat, produse).
2. Lispa unei mase critice de informatii si cultura fara de care padurea nu se vede de copaci.
3. Lipsa timpului petrecut in familie (sot , sotie, copil) – practic ei vor incepe sa asculte de persoane si sisteme terze (sefi, colegi, televizor, oamenii de pe internet, media).
4. Accentuarea nevoii de recunoastere sociala prin acumulare de bunuri si de pozitii cat mai inalte

Ego-ul este comun tuturor indivizilor, difera doar ca marime :crazy: – banii si puterea sunt cheia care pot face diferenta si deschide usile transparente (dar impenetrabile) din societate.

Al patrulea aspect al dresajului:

Ignoranta ca stil de viata

Pana acum un secol de acest aspect s-a ocupat biserica prin ideologii de „crede si nu cerceta”, „saraci cei cu duhul” etc au pus ignoranta la rang de virtute spirituala.

Acum rolul a fost preluat de televiziune, ziare de scandal, kestii care iti ocupa fals perceptia si atentia.
Metodele sunt peste tot in jurul nostru (jocuri pe comp, media, eterna discutie despre orgasmul la femei din cosmopolitan, jack ass, muzica, Irinel, tipele-n tanga de la televizor, emo kids, advertising, ASE, etc). Matzu’ plin, creieru’ anesteziat in bere si excitat vizual.

Al cincilea aspect al dresajului:

Cultul iresponsabilitatii

Sistemul educational si social format in jurul idiotului si nu al omului inteligent responsabil.
Intructiunile de genul „Atentie Fierbine”, „Podea umdea”, „nu va strangulati cu cablul de mouse” etc.

Copiii incep sa fie bagati in program fix (mediatii, dans, balet, sah) din frageda pruncie.

Copiii crescuti cu pandar si meditator se vor transforam in oameni obedienti care vor cauta indrumatori pentru tot restul vietii lor, incapabili sa-si ia propriile decizii, oameni pregatiti pentru a fi condusi, oameni iresponsabili daca sunt lasati de capul lor.

Un om iresponsabil face greseli si va trebui indrumat si creditat (vezi punctul 1 si 2)…. cercul vicios se inchide dragilor…

Sistemul piramidal

Totul e un mare rahat milenar intrucat 3 % din populatia pamantului gandeste si detine 96% din resurse intr-o organizare piramidala (deja vezi ca nu mai conteaza regimul politic). Iar 97% din populatie se complace in indolenta si ignoranta.
Cum ne spala la cap sa acceptam asta am spus-o…

Sistemul de organizare piramidal politic si economic nu face decat sa minimizeze individul, il adoarme in ignorantza –
intr-un sistem piramidal altii iau deciziile pentru tine, iar tu iei decizii pentru altii. Nimeni nu ia decizii pentru el.
Toata lumea are nevoie de superiori si de subalterni.
Este un sistem opresiv bazat pe putere si control.

Trebuie ca societatea, indivizii sa devina constineti de puterea lor, si sa incercam treptat sa adoptam o organizare responsabila, sferica – in genul transmisiei de informatii pe internet.

Companiile din IT au crescut atat de repede intrucat ideile si deciziile nu circula numai de sus in jos ci si invers – deci piramida se transforma intr-o alta forma de organizare – vezi ?

Democratia este un sistem sferic – atat vreme cat populatia nu este adormita si manipulata de elita… o populatie treaza si responsabila si-ar alege intodeauna cei mai buni reprezentati… da nu vezi ca „clica”, „elita” este rupta de trunchiul piramidei, e paralela cu interesele populatiei ?

As mai aduga – avem ordine(civilizatie) numai cand suntem suficienti de bine platiti/creditati sau cand suntem foarte bine pedepsisti/controlati pentru faptele noastre…. asta este solutia pentru o societate primitiva, iar elita o vrea primitiva pentru a-si justifica pozitia.

avem 2 alegeri pentru viitor, pentru viitoarea globalizare :

PIRAMIDA
Totalitarism economic, piramidal cu tente fasciste, populatie obedienta si ignoranta

SFERA
Comunicare, responsabilitate, indivizi superiori, democratie reala fara manipulare, fara elite impuse prin nepotism

Coruptia in sistem piramidal

Practici manipulative – definitie si caracterizare
ZVONUL
Zvonul (53) este definit ca o afirmatie prezentata drept adevarata fara a exista posibilitatea sa I se verifice corectitudinea. Pentru Allport si Postman, primii care au studiat acest fenomen, zvonurile reprezinta ”un enunt legat de evenimentele la zi, destinat a fi crezut, colportat din om în om, de obicei din gura în gura, în lipsa unor date concrete care sa ateste exactitatea lui. Peterson si Gist definesc zvomnul ca o ”relatare sau explicatie neverificata care circula din om în om si este legata de un obiect, un eveniment sau o problema de interes public. T. Shibutani da o definitie mai buna a zvonului, ca find ”produsul importantei si ambiguitatii”: daca importanta este 0, în nici un caz nu se poate vorbi despre un zvon; la fel despre ambiguitate: declaratiile oficiale eleimina zvonurile, pe când lipsa lor nu face decât sa potenteze aparitia si circulatia lor.
Zvonuile sunt puse în circulatie pentru ca au o dubla functie: de a explica si de a atenua anumite tensiuni emotionale. De exemplu, calomnierea unei persoane are ca efect atenuarea urii care i se poarta. Circulatia zvonurilor este dependenta ce contextele sociale (credibilitatea institutiilor sociale, sistemul de organizare si circulatie a informatiei formale, tipurile raporturilor de putere), de trasaturile de personalitate ale indivizilor si de nevoile psihosociologice ale indivizilor si grupurilor.
Lucrarile lui Allport si Postman au pus în evidenta trei legi de transmitere a zvonurilor:
-legea saraciei si a nivelarii (pe masura ce zvonul circula, el tinde sa devina mai scurt, mai usor de înteles si de relatat)
-legea accentuarii (întarirea anumitor detalii – de obicei cele mai spectaculoase – care dobândesc astfel un loc central în semnificatia zvonurilor)
-legea asimilarii (conservarea si reorganizarea continutului în jurul unei teme centrale). Asimilarea se poate face la tema centrala prin condensare, anticipare si stereotipuri verbale.
Zvonurile tind sa se ajusteze intereselor individuale, apartenentei sociale sau rasiale, prejudecatilor personale ale celui care le transmite.
Cercetarile lui Allport si Postman au aratat ca indivizii care propaga zvonurile se confrunta cu dificultatea de a sesiza si de a retine în obiectivitatea lor elementele lumii exterioare. Pentru a putea sa le utilizeze, ei trebuie sa le restructureze si sa le ajusteze modelului lor de întelegere si intereselor lor proprii.
Cercetarile lui Kapferer au aratat ca circulatia zvonurilor se bazeaza pe trei conditii esentiale: credibilitatea, aparenta de adevar si dezirabilitatea continutului informatiei.
Circulatia lor apare ca un sistem de canalizare a fricii si incertitudinii în fata unor situatii ambigue. De asemenea, circulatia lor este corelata cu forma, cantitatea, calitatea si credibilitatea informatiei oficiale sau formale. Cu cât aceasta din urma este mai saraca, incompleta sau mai putin credibila, cu atât se intensifica propagarea zvonurilor. Din acest motiv, în societatile totalitare care monopolizeaza informatia formala, zvonurile au o mare raspândire. Uneori ele sunt lansate de mijloace de propaganda ale statului totalitar pentru a promova anumite atitudini si comportamente mai greu de obtinut prin utilizarea mijloacelor formale.
Circulatia lor se restrânge atunci când exista posibilitatea verificarii rapide a adevarului unei informatii.
Analistii clasifica zvonurile în trei categorii:
-cele care iau dorintele drept realitate (optimiste)
-cele care exprima o teama si o anxietate
-cele care provoaca disensiuni ( ataca persoane din cadrul aceluiasi grup)

Temele recurente ale zvonurilor sunt: otrava ascunsa, complotul împotriva puterii, crizele artificiale, teama de straini, rapirea copiilor, bolile conducatorilor, problemele sentimentale ale acestora, compromiterea financiara sau escrocheriile lor.
Lansarea zvonurilor nu se face la întâmplare, ci tinându-se seama de asteptarile grupurilor umane fata de situatia problmatica pe care o traverseaza. Plecând de la aceste date ale situatiei, se lanseaza un mesaj cât mai apropiat de ceea ce ar dori sa afle populatia la acel moment, indiferent cât de departe de adevar este continutul enuntului respectiv. În acest context, posibilitatea de diseminare a zvonului este cea mai mare.
Ca principale tipuri de falsificari sau distorsiuni de mesaje care stau la baza zvonurilor amintim: dramatizarea, amplificarea proportiilor, a semnificatiilor, a detaliilor, întretinerea celor transmise , redefinirea prejudecatilor si a mentalitatilor proprii segmentelor respective de opinie pentru a crea un puternic fond emotional în scopul ecranarii pâna la disparitie a spiritului critic.
Zvonul reuseste sa cucereasca o arie considerabila de întindere în spatiul social îndeosebi în situatii de criza, pe care le si amplifica. O sursa de profesionisti poate chiar provoca o criza sociala plecând de la zvonuri bine directionate si lansate la momente de maxim impact asupra opiniei publice. În acest sens, Merton releva faptul ca zvonurile pot genera ”predictia creatoare de evenimente”, atunci când sunt folosite ca instrumente ale propagandei sau contrapropagandei.
INTOXICAREA
Intoxicarea (55) este definita de dictionarul Robert mai ales cu sensul de ”otravire”, dar tine si de domeniul neologismelor: ”actiune insidioasa asupra spiritelor, tinzând sa acrediteze anumite opinii, sa demoralizeze, sa deruteze”. Ca neologism semantic, ”intoxicare” este de origine militara. Dupa Brouillard, el este un sinonim al viclesugului de razboi, al subterfugiului diplomatic, al mistificarii, diversiunii, tradarii, minciunii si al altor trucuri. El se aplica tuturor acestora, numai ca este rezervat doar unor planuri militare superioare:
-al tacticii gebnerale, adica al folosirii combinate a armelor de catre militarii de pe teren, în lupta
-al strategiei, al desfasurarii generale a razboiului
-al politicii interne si în special externe
Putem spune ca intoxicarea vizeaza adversarul. Ea consta în ai furniza acestuia informatii eronate, care îl vor face sa ia decizii avantajoase pentru el si favorabile pentru tine.
Intoxicarea nu este rezervata însa doar domeniului militar: un partid politic, o banca, un fabricant poate profita de pe urma intoxicarii concurentilor. Spre deosebire de dezinformare însa, scopul ei este acela de a determina sa greseasca una sau mai multe persoane, si nu o colectivitate.
DEZINFORMAREA
Dezinformarea (53) reprezinta orice interventie asupra elementelor de baza ale unui proces comunicational care modifica deliberat mesajele vehiculate, cu scopul de a determina la receptori (numiti tinte în teoria dezinformarii) anumite atitudini, reactii,
actiuni dorite de un anumit agent social. Acesta din urma nu trebuie sa fie neaparat dezinformatorul, el poate fi o institutie, o organizatie etc.
Ca realitate nemijlocita, dezinformarea are doua dimensiuni: una neintentionala, si alta intentionala, vizând un anumit segment de opinie.
A. Sub aspect intentional, dezinformarea poate fi analizata (54) în functie de formele simbolice prin care sunt codificate informatiile din mesaj.
1. Dupa cum se stie, codurile pot fi exprimate prin limbajul natural, limbajul non-verbal (gesturi, mimica), simboluri concrete (culori, panouri, lumini) si simboluri abstracte specifice limbajului artificial (eleborat stiintific), precum: formule matematice, expresii logice etc. Daca în comunicarea sociala frecventa cea mai mare o înregistreaza codurile verbale, mixarea acestora cu oricare din celelalte coduri conduce la realizarea unui nivel ”metacomunicativ”, care poate sa decontextualizeze mesajul în sensul dorit de sursa de emisie.
2. O alta modalitate intentionala prin care se actioneaza în sensul dezinformarii o constituie codificarea polisemantica a mesajului. Multitudinea de semnificatii imanente enuntului generând o diversitate corespunzatoare de opinii se rasfrânge într-o diversitate de atitudini care merg de la adeziune totala la refractarism. Acesta este primul pas pentru tensionarea relatiilor interpersonale. În continuare, mentinerea unei entropii semantice în mesaje garanteaza entropia organizationala pe termen scurt si mediu, pentru ca pe termen lung sa se ajunga la prabusirea retelei comunicationale care asigura eficienta functionala a structurii organizatorice respective la nivel formal; la nivel informal, efectul cel mai sigur îl constituie dezagregarea mentalului colectiv, care asigura identitate unei comunitati.
3. Dezinformare strategica – este eficienta atunci când prezinta drept valori sociale fundamentale fie valori care îi sunt favorabile sursei, fie valori marginale în raport cu interesele publicului caruia I se adreseaza. În acest mod, comunitatea este deturnata de la preocuparile ei majore, valorile sociale fundamentale sunt neglijate, iar gradul de competitivitate al respectivei comunitati scade. Teoria dezinformarii include în aceasta categorie orice modificare deliberata a mesajelor în scopul cultivarii unui anume tip de reactii, atitudini si actiuni ale receptorilor, denumiti în mod generic, tinte. Acest tip de actiuni sunt produse, în mod obisnuit, de organizatii specializate, militare sau paramilitare.
Elemente ale actiunii de dezinformare
a. comanditarii – cei care concep si proiecteaza continutul actiunii, tintele reale si cele potentiale ale activitatii. Ei pot fi: factori de decizie (guverne, state majore militare sau socio-profesionale) si grupuri de presiune. În timp ce prima categorie se foloseste de servicii specializate, grupurile de presiune se servesc si de echipe ad-hoc de amatori care au mare eficienta în crearea si mentinerea confuziilor.
b. specialistii sunt cei care planifica secventele tactice ale actiunii si care coordoneaza toate modalitatile de tinere sub control a efectelor concrete ale mesajelor emise. Ei simuleaza toate categoriile de efecte pentru a reusi sa aiba sub control atât efectele proprii, cât si exigentele reproiectarii unor elemente de detaliu sub impactul actiunilor de contracarare întreprinse de tinta.
c. controlul – este piesa de legatura între comanditari, care comanda/conduc actiunea si agentii de influenta. Pentru a stapâni acea zona a spatiului social care le intra în raza de
responsabilitate, controlorii recruteaza si întretin o vasta retea de corespondenti, de obicei nu direct, ci prin intermediul unor terte persoane care joaca rolul de cercetasi. Acestia, alesi din rândul unor indivizi cu totul insignifianti, au rolul de a testa grradul de deschidere spre colaborare a unei personalitati cu acces la date de importanta considerabila pentru comanditari si planificatori.
d. agentii de influenta – se recruteaza din rândul acelora care se bucura de prestigiu în grupul lor profesional si care urmeaza a fi dezinformat prin mesaje primite de la planificatori via controlori. Practica de profil a demonstrat ca agentii de influenta pot fi:
liderii de opinie din mediile intelectuale, care, din dorinta lor de a se lansa în actiune practica, accepta sa lanseze în spatiul social mesaje care par socante pentru publicul autohton
un personaj apropiat factorilor de decizie – în general acesta este compromis printr-un fapt verificabil, pentru a avea certitudinea unei colaborari mai longevive
sefii de asociatii; contextul vietii asociative, specifice sistemelor pluraliste constituie un mediu favorabil pentru recrutarea si cultivarea agentilor de influenta. Plasând pe primul plan interese de ordin umanitar, protejate de un cadru normativ cu validitate internationala, dezinformatorul poate atrage multi naivi în structurile asociatiei, care, profesional, sunt personalitati de referinta în domeniul lor de activitate.
e. intermediarii se recruteaza dintre personalitatile influente în comunitatea respectiva pentru a juca rol de lideri de opinie si agenti de influenta ai intereselor care stau în spatele mesajelor ce se emit cu un aer neutru si declarativ de pe pozitii ”independente”
f. releele – indivizi sau institutii care se dovedesc utili în amplificarea si programarea mesajelor care constituie continutul dezinformarii
Ceea ce deosebeste dezinformarea de alte tipuri de comunicare este caracterul deliberat al actiunii si lansarea în circuitul informational a unor informatii partial adevarate în conjugarea lor cu afirmatii false, fara indicarea vreunei surse care ar putea fi verificabila pentru autenticitatea celor emise. Cercetarile de teren au demonstrat ca rezultatele cele mai efciente se înregistreaza în domeniul mass-mediei, unde dezinformarea poate atinge frontal toate segmentele de opinie ale spatiului social.

B.Sub aspect neintentional, dezinformarea este generata de sursele de mesaje deservite de neprofesionisti. Veleitarismul acestora, sau diletantismul celor ce transmit mesajele pot contribui la colorarea senzationala a continutului lor pentru a stârni interesul unor segmente cât mai largi de opinie. Sporirea gradului de audienta a mesajului insuficient prelucrat sub raportul pertinentei, poate conduce la dezinformare. Diversitatea enunturilor, prin corelarea cu un spatiu (audio, video, grafic) limitat de inserarea într-o situatie informationala, determina, în mod inevitabil, o selectie a mesajelor. Practica mass-media a relevat ca o sursa de distorsionare a mesajelor, cu efecte importante asupra calitatii informarii si care poate degenera în dezinformare, o constituie utilizarea unor criterii neadecvate de selectare a informatiilor. De exemplu, folosirea exclusiva a criteriului economic sau politic în selectarea mesajelor, prin imaginea partiala pe care o ofera asupra fenomenului în discutie, poate avea ca finalitate dezinformarea acelor segmente de public carora li se adreseaza.
Dezinformarea poate fi o componenta a propagandei, dar aceasta nu se poarte baza niciodata doar pe dezinformare. Din perspectiva consecintelor sale sociale, dezinformarea se aseamana cu un alt fenomen manipulativ, zvonul. Acesta din urma, spre deosebire de dezinformare, nu are un caracter deliberat si nu presupune în mod obligatoriu circulatia
unor informatii false, ci doar dificil de verificat. Zvonul poate fi produs însa de o actiune de dezinformare. Tintele pot fi atât grupuri sau segmente ale societatii, cât si indivizi, întotdeauna lideri, de orice fel, care pot influenta decizional si actional grupurile în care se afla. Efectele dezinformarii depind, pe de o parte, de caracteristicile tintelor (atitudine critica, personalitate, nivel intelectual, aspiratii,etc.), iar pe de alta parte, de posibilitatea de a verifica informatiile vehiculate.

PROPAGANDA
Propaganda este considerata (53) o activitate sistematica de transmitere, promovare sau raspândire a unor doctrine, teze sau idei de pe pozitiile unei anumite grupari sociale si ideologii, în scopul influentarii, schimbarii, formarii unor conceptii, atitudini, opinii, convingeri sau comportamente. În sensul clasic, se constituie ca un subsistem al sistemului politic al unui partid, al unui grup social sau al unui regim de guvernare; în prezent însa, se dezvolta numeroase forme de propaganda (economica, tehnica, medicala, sportiva, culturala), diferentiate dupa continut si prin raportare la profilul grupului social care o initiaza, urmarind realizarea unor scopuri persuasive.
Ca sistem, propaganda dispune de:
1. o structura institutionala specializata (aparat de conducere ierarhica, centre de organizare, centre de studiu, proiectare si difuzare de mesaje)
2.ideologie si valori aflate în corespondenta cu interesele si obiectivele gruparii sociale pe care o reprezinta; acestea sunt luate ca referinta pentru programarea si realizarea propagandei
3.mijloace si metode de transmitere a mesajului; studiul sociologic al acestora distinge urmatoarele grupuri mari de metode:
afectiva – consta în organizarea mesajelor astfel încât acestea sa provoace trairi si adeziuni colective, mai ales de tip emotional. Mai întâi se indica consecintele negative ale unei optiuni personale provocate de o agentie anume (afectarea intereselor, amenintare a pozitiei individuale, împiedicarea realizarii unor obiective personale importante etc) pentru a declansa reactia afectiva negativa fata de aceasta si apoi se prezinta o alternativa diferita care ar avea numai efecte pozitive. Accentul nu este pus pe argumentarea logica sau prezentarea unor fapte relevante, ci pe acele informatii care au o profunda rezonanta afectiva.
a faptelor – (Merton, Lazarsfeld); este concentrata pe transmiterea de fapte cât mai concrete, saturate de amanunte relevante pentru persoanele ale caror optiuni ar urma sa fie modificate. Accentul nu este pus pe fapte generale, ci pe cele personalizate si care dispun de potentialitatea descoperirii unei surprize de catre receptor. Îndemnurile directe, lozincile, apelurile zgomotoase la urmarea unor cai sunt înlocuite de o astfel de selectie si prezentare a faptelor care provoaca optiunea persoala pentru acea cale prezentata ca cea mai buna dintre cele posibile. În felul acesta se lasa impresia autonomiei personale în luarea deciziei.
persuasiva – presupune aplicarea regulilor retorice de organizare a adiscursului, mai ales prin utilizarea unor cuvinte saturate emotional si care se bazeaza pe persuabilitatea membrilor audientei.
O alta distinctie importanta se face între propaganda tactica (proiectata pe termen scurt pentru obtinerea unor efecte imediate) si propaganda strategica (pe termen lung, destinata
formarii sau modificarii valorilor, atitudinilor de baza si conceptiilor proprii indivizilor si societatii.
Cea mai imporatnta forma de propaganda a fost considerata pâna în prezent propaganda politica. Pentru J.Ellul (54) aceasta este, de fapt, ”un dialog care nu exista”. La nivel international, ea îti propune sa ”remodeleze psihologia celor cu care se afla în competitie, în conditiile în care caile diplomatice, economice sau militare au devenit inoperante sau excesiv de costisitoare. Propaganda politica nu urmareste descoperirea unor adevaruri, ci convingerea interlocutorilor reali sau potentiali. În acest sens, Gustve Le Bon, mentiona existenta a patru factori principali de convingere, pe care îi prezenta ca pe un fel de ”gramatica a persuasiunii”:
prestigiul sursei – sugestioneaza si impune respect
afirmatia fara probe – elimina discutia, creând totodata impresia documentarii erudite a celor care reprezinta sursa de mesaje
repetarea – face sa fie acceptata ca fiind certa o afirmatie compatibila cu obiectivele sursei
influentarea mentala, care întareste (itereaza) convingerile individuale incipiente sau apartinând indivizilor fara personalitate
Tot în domeniul politic (dar poate fi folosita cu succes si în alte domenii) se distinge între:
propaganda alba; utilizeaza materiale provenite din surse oficiale, continâd noutati culturale, artistice, aparent inofensive, cum ar fi: stilul de viata, prezentarea unor personalitati considerate exemplare pentru viata culturala, sportiva, muzicala, fara a aduce în discutie elementele care ar pune în discutie performantele spatiului social din care provin personalitatile respective. Valoarea psihologica a unor astfel de colaje poate fi pentru ascultatorii (cititorii) nepregatiti si fara luciditate, considerabila. Cercetarile au relevat o eficienta mai mare a propagandei albe în rândurile tineretului prin transmiterea unor emisiuni radiofonice de muzica tânara în alternanta cu scurte buletine de stiri. Pe fondul perceptiv pozitiv creat de contextul muzical, remanenta mesajelor din stiri este deosebit de mare, deoarece propaganda se realizeaza neostentativ si creeaza impresia unui dialog între egali.
propaganda neagra vehiculeaza, în general, materiale ”fabricate”, puse pe seama fie a unor institutii inexistente pe care ascultatorul/cititorul/privitorul nu le poate verifica, fie pe seama unor institutii care exista, dar care au cu totul alte preocupari decât cele din stirile fabricate. Mesajele ”artizanale ”lansate în spatiul social pot surprinde prin ”noutatea” lor, si asfel, pot genera un curent favorabil sursei de emisie. De pe aceleasi pozitii se emit stiri facându-se precizarea ca provin din zvonuri neidentificate.
propaganda cenusie este cea mai frecvent folosita de centrele de dezinformare. Specificul sau consta în combinarea informatiilor partial reale cu cele integral false alcatuind stiri cu aspect aparent precis, care însa nu pot fi verificate complet. Publicul care identifica, episodic elemente pe care le cunoaste, poate fi usor indus în eroare de asemenea fabricatii, punând noutatile pe seama unor lacune personale de informatie.

Anunțuri

One Response to Manipulare

  1. snake says:

    Exceptional articolul si foarte bine argumentat. Am scris si eu cate ceva despre acest subiect si de aia am fost curioasa cu ce informatii vii in plus. Le-am gasit si te felicit sincer. Pacat insa ca atat de putini constientizeaza manipularea. Dupa parerea mea, cam 1% inteleg cu adevarat ce inseamna manipularea si reusesc sa gandeasca obiectiv. Un procent care devine insignifiant daca e sa vorbim cumva despre o schimbare radicala.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: