Cauzele diferenţelor de evoluţia a naţiunilor.

Ţările de pe mapamond s-au dezvoltat neuniform şi în timp s-a ajuns la decalaje în dezvoltarea lor şi implicit în nivelul de trai al cetăţenilor.

– Diferenţa nu este datorită faptului că unele au avut colonii şi altele nu cum susţin unii, pentru că sunt ţări care n-au au avut colonii mai dezvoltate decât cele care au avut. Nici pentru că ar fi avut “lideri providenţiali”. Liderii providenţiali că Hitler, Napoleon etc… de regulă le-au dus în prăpastie.

– Resursele naturale nu asigura un nivel de trai ridicat, pentru că există exemplul ţărilor exportatoare de petrol care au populaţie săracă şi economie slab dezvoltată, şi ţări ca Japonia fără resurse, dar cu economie puternică şi populaţie cu nivel de trai ridicat.

– Nici cultură nu a fost determinantă, pentru că după al doilea război mondial două ţări au fost divizate: Germania şi Corea, şi cele care au intrat în comunism au stagnat, pe când cele care au funcţionat în capitalism au avut prosperitate deşi au pornit de la acelaşi nivel cultural.

Atunci ce a făcut să existe această diferenţa între evoluţia a două ţări cu populaţii identice, între ţările din sudul şi nordul Europei, sau între ţări din Europa şi cele din America Latină sau din Asia?
Diferenţa este dată de cine controlează sistemul de putere: cetăţenii sau o minoritate a color bogaţi sau a celor care controlează instituţile de forţă, pentru că puterea deserveşte interesele celor care o controlează.

– Ţările în care puterea a fost controlată de cetăţeni, prin competiţia pentru putere a partidelor politice, au avut o devoltare continuă. Partidele nu-şi permit să ignore problemele cetăţenilor pentru că riscă să piardă puterea şi atunci le explică cetăţenilor de ce sunt necesare deciziile şi îi consulta înainte de a adopta decizii majore. Gradul de implicare şi de participare a cetăţenilor la conducerea, la administrarea societăţii şi la perfecţionarea continuă unui sistem care funcţionează pe baza de proceduri au asigurat o politică în interesul lor.

– Ţările în care cei bogaţi sau militarii au controlat puterea şi prin ea populaţia, sunt ţări cu cetăţeni cu un nivel de trăi scăzut şi cu perfomate economice slabe. Acolo unde nu există o competiţie reală pentru putere, unde populaţia este apatică şi nu se interesează de politică, unde cei de la putere se consideră de neclintit, cetăţenii sunt ignoraţi, corupţia şi nepotismul prosperă şi economia se prăbuşeşte.

Practic performanţele diferite sunt datorate unor modele diferite după care funcţionează societatea, şi există două tipuri de modele prezentate anterior: modelul democratic occidental care funcţionează după proceduri/reguli, şi modelul de lider de tip feudal sau militar, în care liderii decid, răspândit în general în orient, în Africa şi în America Latină.

După ce criterii ne putem da seama dacă cetăţenii controlează sau influenţează puterea?
După transparenţă deciziilor şi gradul de democraţie în adoptarea lor.

  •  Puterea care face şi ţine totul secret, care ia decizii şi apoi şi le justifică, sau nici nu le mai justitfica, cu politicieni şi funcţionari aroganţi este o putere care nu este controlată de cetăţeni. Secretul este invocat din motive de securitate naţională, dar el este utilizat că să acopere corupţia şi ilegalităţile.
  • Lipsa dezbaterilor cu cetăţenii şi chiar în interiorul partidelor politice, lipsa consultărilor populare, a referendumurilor demonstrează indiferenţă puterii la problemele cetăţenilor.
  • Preocuparea puterii pentru controlul şi manipularea cetăţenilor reflectat în avantajele pe care le acordă celor care le asigură stabiliatea la putere: servicii, mass-media, justiţie etc…

Dacă observăm ţările din nordul Europei au şi cele mai multe ONG-uri şi proteste când puterea ia decizii care le limitează drepturile, iar la polul opus sunt ţările fără societate civilă.

Naţiunile care au valorificat inteligenţă unui număr mare de cetăţeni prin democraţie şi liberă iniţiativa, au avut prosperitate, pe când cele care au fost conduse de o elită restrânsă au avut un ritm de dezvoltare scăzut.

În concluzie o societate că să funcţioneze după un model democrat performant trebuie să aibă o competitie autentica a partidelor pentru putere şi o societate civilă implicată/activă, care să pretindă transparenţă, consultare şi aprobarea decizilor majore.
Această implicare este elementul principal de care depind toate celelalte.

Lipsa democraţiei este şi din cauza apatiei populaţiei, din cauza că populaţia nu conştientizează că şi bunurile comunitatiilor locale le aparţin lor şi calitatea administrării lor şi a a taxelor, se reflectă în nivelul de trăi.

Cei de la putere nu au nici un interes să implice cetăţenii, să-şi asume responsabilităţi şi să renunţe la dreptul de a lua decizii. O fac numai dacă există presiune socială, şi riscă să piardă puterea dacă nu adopta măsuri solicitate de cetăţeni.

Anunțuri

Despre Deceneu
"Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” - Albert Einstein

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: