Putere si politica

Se face o confuzie intre sistemul puterii si doctrinele politice.

Politicile reprezinta strategii de masuri economice si pot fi cu implicarea mai puternica sau mai slaba a statului in administrare si atunci e vorba de politici de stanga sau de dreapta, de la o extrema la alta.

Puterea poate fi privita dupa modul cum este atribuita si dupa mecanismele de exercitare a ei.
Atribuirea puterii poate fi:

• nedemocratica – impusa din exterior, prin lovituri de stat, confiscata (puterea pe viata atribuita unor sefi de stat) sau distrosionata prin fraude electorale.
• democratica prin alegeri libere
1. – cu reprezentare majoritara care distorsioneaza structura electoratului la nivelul puterii
2. – cu reprezentare proportionala a electoratului la putere

Exercitarea puterii se poate face (in ordinea ascendenta a democratiei):

• – discretionar in cazul puterii nedemocratice
• – autoritar, toate decizile se adopta de cei care au majoritatea dupa principiul „ciocul mic”
• – democratic
  a. majoritar
  1. – cu o majoritate fixa
  2. – cu o majoritate dinamica, respectiv majoritatea difera de la o decizie la alta

  b. consensual (ideal)

Constitutia si legea electorala reglementeaza institutile si metodele de atribuire si exercitare a puterii si sanctiunile pentru incalcare lor.

Cele mai importante valori umane sunt libertatea si egalitatea de sanse si ele depind de modul cum sunt reglementate in Constitutie, in legile electorale si modul cum sunt respectate de sistemul administrarii puterii.
Constitutia prevede structura si functionarea institutilor puterii si trebuie sa garanteze ca atribuirea puterii se face de catre cetateni in mod liber.
Constitutia ar trebui sa prevada explicit ca exercitarea puterii, daca nu se poate face consensual, sa se faca majoritar, dupa o majoritate dinamica sau fixa, ceea ce ar presupune ca puterea sa fie reprezentativa, respectiv toate curentele sa aiba reprezentare proportionala si exercitarea ei sa se faca prin vot liber exprimat.

Daca romanii se vor lasa pacaliti sa adopte un sistem in care reprezentativitatea este distorsionata, exista riscul „deraparii” de la democratie. Din acest motiv sustin ca sistemul electoral majoritar care distorsioneaza puternic reprezentarea electoratului in Parlament, este primul pas spre cedarea democratiei in favoarea autoritarismului.

Ce-i valabil la sistemul de putere al unei tari este valabil si la nivelul partidelor politice, unde locul Constitutie este preluat de statut, reprezentativitatea in conducere poate fi libera sau „aranjata/negociata”, si exercitarea conducerii poate fi consensuala, autoritara sau discretionara.
Daca in conducere sa adopta un sistem de reprezentare majoritara nu mai poate fi vorba de conducere consensuala si nici majoritara.

Cum se impaca consensualismul sau majoritatea dinamica cu ideea de disciplina de partid?
Asa cum prevederile Constitutiei pot fi criticate dar ele trebuie respectate, si membrii partidelor pot avea opinii diferite, dar dupa ce decizia a fost adoptata democratic ea devine obligatorie pana la cel mai inalt nivel.
Disciplina nu elimina libertatea de exprimare care trebuie sa se manifeste cu precadere inainte de adoptarea unei decizii. Disciplina trebuie sa sanctioneze subminarea deciziei adoptate.

De ce am facut acesta clasificare la nivel de alfabetizare ?
Pentru ca se fac frecvent confuzii intre doctrine politice si sisteme de putere.
Pentru a clarifica in ce consta valorile democratice, cum trebuie ele aparate si ce trebuie invatat din trecut.
Pentru a vedea importanta constitutiei si a legilor electorale pentru asigurarea functionarii democratiei la nivel de stat.
Pentru a intelege cum trebuie sa fie organizate si reglementata puterea in partidele politice si cum ar trebui sa functioneze ele ca sa permita democratiei sa se manifeste.

Democratia poate fi „amputata”

• – legal printr-un sistem de vot ce distorsioneaza reprezentativitatea,
• – ilegal prin fraude electorale, prin (non)functionarea institutilor puterii.

– socialismul nu se condamna sub aspectul doctrinar, el se critica de economisti ca orice teorie economica,
– comunismul si fascismul nu se deosebesc sub aspectul metodelor de conservare si adminstrare a puterii. Cele doua se deosebesc prin obiectivele pe care le-au avut, primii sa construiasca o „societate perfecta” ultimii sa faca o epurare rasiala.
– condamnarea vizeaza metodele de forta si autorii faptelor si actelor de confiscare sau exercitare nedemocratica a puterii.
Condamnarea poate fi morala si/sau penala daca faptele au fost prevazute in legislatie si din acest motiv ele trebuie legiferate.

PS alte opinii despre Clarificări conceptuale cu consecinţe instituţionale – Cotidianul – Sorin Cucerai